Învăţământul profesional, important, dar curricula nu este adecvată nevoilor pieţei muncii

Învăţământul profesional este important pentru producerea meseriaşilor, însă, potrivit Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România, calificările şi curricula învăţământului profesional de stat nu sunt adecvate nevoilor pieţei. Totodată, nu este certificată calitatea rezultatelor învăţării.

Ministerul Educaţiei a făcut publică Strategia educaţiei şi formării profesionale care arată că în acest moment nu există o suficientă adecvare a calificărilor şi a curriculei învăţământului profesional la nevoile pieţei muncii, „calificările care pot fi obţinute prin formare profesională iniţială şi prin formare profesională continuă nu sunt suficient corelate, pentru a permite permeabilitatea şi flexibilitatea traseelor de pregătire”.

De asemenea, învăţământul profesional mai are o hibă, respectiv nu există un mecanism de asigurării calităţii învăţării.

„Sunt dezvoltate mecanisme de certificare a rezultatelor învăţării în formarea profesională iniţială şi în formarea profesională continuă, dar implementarea acestora este inegală şi nu asigură încrederea la nivel de sistem în calitatea certificatelor de calificare”, arată documentul.

Totodată, documentul mai arată că deşi a fost dezvoltată o metodologie de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, monitorizarea pe cale administrativă a absolvenţilor învăţământului profesional nu este încă posibilă.

Învăţământul profesional, important pentru crearea unei clase de mijloc

Potrivit directorului Colegiul Ucecom „Spiru Haret”, Gabriel Zorzini, învăţământul profesional este important pentru formarea meseriaşilor şi a clasei de mijloc.

”La noi nu există o clasă de mijloc, prin aceste şcoli profesionale se creează premisa unei clase de mijloc În lume, meseriaşii şi clasa de mijloc aduc 60 la sută din economie, la noi doar 10 la sută. Şcoala profesională poate corela educaţia cu cerinţele pieţei. Important este ca şcoala profesională să fie duală, teoria la colegiu, practica la angajatori. Noi aplicăm această metodă de 15 ani”, a explicat pentru ”Adevărul”, directorului singurei unităţi de învăţământ profesionale private cu frecvenţă la zi, din Bucureşti.

În Bucureşti, există 23 de licee tehnologice şi colegii de stat din Bucureşti, dar şi un colegiu privat care organizează admitere în învăţământul profesional de masă cu frecvenţă la zi. Un număr de patru unităţi desfăşoară admitere în învăţământul profesional de stat special. 

Lista liceelor şi a colegiilor care organizează învăţământ profesional