Înscrierea copiilor fără CNP la şcoală, adoptată în Camera Deputaţilor
0Plenul Camerei Deputaţilor a modificat, miercuri, legea educaţiei naţionale, în sensul acceptării înscrierii, de către unităţile de învăţământ, a persoanelor care nu deţin cod numeric personal (CNP). „În afară procesul este mult mai simplu. Actele de identitate se realizează în cadrul maternităţilor. Cu alte cuvinte, calitatea de născut vine laolaltă cu calitatea de cetăţean“, spun experţii.
La dezbaterile pe marginea proiectului, deputatul Oana Bîzgan a spus miercuri că în România există aproximativ 160.000 de persoane fără CNP.
Potrivit actului normativ adoptat, „în vederea asigurării accesului la învăţământul general obligatoriu, unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal”.
Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Potrivit deputaţilor din comisia de învăţământ. prin ordine ale ministerelor urmează să fie stabilite condiţiile în care se va realiza înscrierea la şcoală a persoanelor fără CNP.
Proiectul merge la Senat în calitate de for decizional.
Zecile de mii de copii fără CNP trebuie să meargă la şcoală
Deşi în România învăţământul (de 11 clase) este gratuit şi obligatoriu, pentru zeci de mii de copii bariera este pusă încă de la naştere. Motivul: nu au acte de identitate. Drept urmare, cei mici nu sunt recunoscuţi de statul român, iar asta presupune inclusiv blocarea accesului la educaţie.
„Din păcate, deşi dreptul la educaţie este prevăzut legal şi egal pentru toţi cetăţenii, copiii care nu au CNP şi implicit nu au documente de naştere sau identitate nu pot beneficia de acesta. Perpetuăm astfel o problemă sistemică, iar pentru a o rezolva este nevoie de responsabilizarea tuturor actorilor implicaţi”, declară deputata independentă Oana Bîzgan, iniţiatoarea proiectului semnat de 65 de deputaţi.
Ultimele date cu privire la situaţia minorilor fără CNP sunt din 2015. Conform Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor si Administraţia Bazelor de Date, în registrele oficiale erau înscrişi peste 150.000 de oameni cu vârsta de peste 14 ani care nu au acte de identitate.
Dintre aceştia, 91.347 sunt cu vârste între 14 şi 18 ani. Aceste date sunt numai vârful icebergului, avertizează experţii de la „Salvaţi Copiii“. „Cifrele nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului. În România sunt comunităţi întregi de persoane care nu au acte de identitate, multe dintre acestea fiind copii“, explică preşedintele organizaţiei „Salvaţi Copiii“, Gabriela Alexandrescu.
La ora actuală, Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 prevede că „De regulă, copiilor fără acte de identitate le este permis accesul la cursuri, iar reprezentanţii unităţii de învăţământ contactează autorităţile administraţiei publice locale sau îndrumă părinţii către acestea pentru obţinerea actelor de identitate“. Problema este că de acest „de regulă“ se leagă multe instituţii de învăţământ pentru a se scuza că nu asigură accesul la educaţie, mai afirmă specialiştii. „ <<De regulă>>, nu înseamnă obligatoriu. Este nevoie imperativă ca toţi copiii să fie primiţi în unităţile şcolare, iar conducerile şcolilor să conştientizeze acest lucru. Am avut cazuri de copii care nu au putut să meargă cu anii la şcoală din cauză că nu aveau acte de identitate. De cele mai multe ori aceşti copiii trăiesc în medii vulnerabile, sărace: în rural sau în cartierele marginaşe“, mai subliniază Alexandrescu. „Dacă un cetăţean, fie că este adult sau minor, nu are acte de identitate este condamnat la sărăcie, marginalizăre şi discriminare. Nu are garanţia accesului la educaţie, asistenţă medicală, piaţa muncii, indemizaţii ş.a.m.d. Este ca şi cum nu ar exista într-un stat“, punctează şi expertul în Drepturile Copilului, Bogdan Simion.
În Occident, calitatea de născut vine împreună cu calitatea de cetăţean
La rândul său, Daniela Gheorghe, vicepreşedintele Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil, punctează că o iniţiativă similară este prevăzută şi pentru minorii care vor să acceseze servicii medicale.
„Sunt intenţii bune la prima vedere, însă este greu de spus care va fi impactul acestora. Cel mai bine ar fi să reglementăm nişte proceduri simple, clare, prin care copiii să poată primi CNP, nu să dăm tot felul de legi prin care să asigurăm accesul la anumite servicii pentru cei fără buletin sau certificat de naştere. La noi situaţia este foarte complicată pe partea de proces birocratic. În calitate de minor, ca să obţii un act de indentitate în România depinzi de un domiciliu, tutore sau alţi factori. În schimb, în afară procesul este mult mai simplu. Actele de identitate se realizează în cadrul maternităţilor. Cu alte cuvinte, calitatea de născut vine laolaltă cu calitatea de cetăţean“, afirmă specialistul.