Îngrijorător. Un sfert dintre adolescenții români sunt prinși în capcana fumatului sau jocurilor de noroc. Psiholog: „Prevenția nu începe când deja sunt dependenți”

26% dintre adolescenții de 15-16 ani din România au fumat țigări în ultimele 30 de zile, în timp media europeană este de 18%. Asta arată datele unui raport al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile. Totodată, 25% dintre adolescenți au admis că au participat la jocuri de noroc pentru bani. Cum îi ținem departe pe copii de aceste vicii? Răspunsurile sunt complexe, spun psihologii. Și merg de la reglementările legislative mai puternice până la discuțiile autentice cu adolescenții. 

Mai multe fete fumează decât băieții. Ce pot face părinții să prevină

Potrivit raportului european, 41% dintre adolescenții din România au spus că au încercat măcar o dată să fumeze. Iar 26% au specificat că au fumat  în ultimele 30 de zile. În rândul fetelor, procentul este mai mare (29%) comparativ cu băieții (21%). Vestea bună este că procentul celor care fumează în fiecare zi, este mai mic, de 16%. 

„Înainte de a se ajunge aici, familia trebuie să formuleze foarte clar care sunt așteptările legate de fumat și dacă este sau nu acceptabil ca adolescentul sau adolescenta să fumeze. Un rol important aici îl are faptul că părintele însuși fumează sau nu. De asemenea, este important să fie clare înțelegerile legate de bani, pentru că ceea ce sunt considerați bani de buzunar pot fi folosiți pentru a cumpăra tutun, droguri sau jocuri de noroc. De aceea, este nevoie de supraveghere din partea părinților înainte ca consumul să se producă”, recomandă Eugen Hriscu, medic psihiatru specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor. 

Când presiunea anturajului e mare, totuși adulții din viața adolescenților pot cântări mai mult. Cu câteva condiții.

,,Putem avea mai multă influență, ca părinți sau profesori, dacă vorbim cu tinerii des și din timp, dacă încă avem credibilitate în fața lor și dacă le vorbim sincer și deschis, inclusiv despre incapacitățile, riscurile, vulnerabilitățile copiilor, cu mult timp înainte ca acestea să se acutizeze. Prima condiție este ca noi să fim informați și autentici, să înțelegem că adolescența este o perioadă a multor tentații, care ar trebui să fie tranzitorii și să le oferim copiilor abilități noi, nu doar informații banale", atrage atenția Mihai Copăceanu, psiholog specializat în adicții, consultat de Adevărul. 

Ce e de făcut când adolescenții au început deja să fumeze

La nivel european, 15 % din elevii participanți la proiect  au declarat că au fumat prima țigară la vârsta de 13 ani sau mai devreme.

,,Primul fum de țigaretă, simbolic vorbind, este semnul copilului că vrea să devină rapid adolescent, că nu mai vrea să fie tratat ca un copil mic", spune Mihai Copăceanu.

Acesta crede că odată consumul instalat, nu mai ajută să le vorbești adolescenților despre pericolele fumatului. Altele sunt recomandările: 

,,Ei știu că este dăunător, de fapt scrie și pe pachete. Psihologia copilului este mai importantă. Cea mai importantă recomandare către părinți este aceea de a păstra interdicția de a fuma până după 18 ani, chiar dacă are informații că propriul copil fumează în afara casei, chiar dacă o va face pe sens. A doua recomandare este să identifice, de la copil care sunt motivele și semnificațiile fumatului și să înțeleagă ce simte atunci când fumează, așa pot identifica împreună soluții. Ce este grav la noi, că tinerii romani când fumează, fumează mult și în consecință un procent ridicat ajung dependenți de la vârste mici, chiar dacă ei cred contrariul".

Jocurile de noroc, o altă tentație periculoasă, cu efecte pe termen lung

25% dintre adolescenții români care au răspuns la chestionarul european au spus că au jucat jocuri de noroc în ultimul an, cum ar fi mașini de jocuri mecanice, jocuri de cărți sau zaruri, loterii sau pariuri sportive. Aici, procentul băieților (34%)  este semnificativ mai mare decât cel al fetelor (16%). Majoritatea respondenților, atât la nivel național, cât și european au precizat că au ales să joace în localuri fizice. 

Cu cât încep mai devreme jocurile, cu atât pericolul dependenței devine mai mare, spune psihiatrul Eugen Hriscu: 

„Orice consum de substanță, legală sau ilegală, la vârstă mică, sau orice comportament care are efecte asemănătoare drogurilor, cum este jocul de noroc, va face persoana mult mai predispusă să dezvolte o dependență la vârsta adultă. De asemenea, dependența va fi mult mai puternică și mai greu de rezolvat, în comparație cu situația în care consumul debutează după vârsta de 18–20 de ani.”

Dependența pe termen lung este cel mai mare risc. Mai ales că jocurile de noroc pot ruina vieți. Semnele la care adulții din jurul tinerilor ar trebui să fie atenți există. 

„Jocurile de noroc sunt un drog care poate induce destul de rapid o afectare a capacității de autocontrol, astfel că vedem procente destul de însemnate de tineri care încep să joace sume din ce în ce mai mari și să mintă cu privire la comportamentul lor de joc — două semne care indică apariția unui comportament de joc problematic”, preciază medicul psihiatru. 

Riscul unei asemenea dependențe este mai mic în cazul discuțiilor constante cu adolescenții, spune psihologul Mihai Copăceanu:

 ,,Cred că părinții dincolo de interdicția explicită ar putea să fie mai atenți la tipul de gândire al adolescentului, dacă el, de exemplu, consideră că un jucător va putea să obțină câștiguri considerabile, dacă poate deveni bogat, să nu mai muncească, etc. Aici este primul semnal de îngrijorare, credința copiilor despre psihologia jocurilor de noroc și dincolo de eliminarea prejudecăților, să îi îndemnăm să se informeze mai mult despre ce este în spatele industriei. Recomand acest lucru nu în cazul celor care se joacă, ci cu mult timp înainte de exista riscul de a se juca".

Măsurile legislative i-ar putea proteja pe copii

Ambii specialiști consultați cad de acord când vine vorba de legislație, care, din punctul lor de vedere, ar trebui să fie mai aspră. Atât în privința reglementării consumului de tutun, cât și al jocurilor de noroc. 

„Va fi foarte dificil pentru părinți sau profesori să intervină în relația adolescenților cu fumatul, atât timp cât autoritățile statului nu fac nimic pentru a îngrădi accesul. Absolut orice tânăr poate comanda, prin aplicațiile de livrări la domiciliu, produse cu nicotină. Nu există verificări și sancționări ale agenților comerciali care vând tutun. Sunt reclame foarte agresive, inclusiv cu influenceri și persoane apreciate de cei foarte tineri. În aceste condiții, capacitatea părinților și a școlii de a face ceva devine foarte limitat", spune psihiatrul Eugen Hriscu. 

„Noi măsuri legislative care să protejeze minorii de folosirea jocurilor de noroc sunt obligatorii — de la reglementarea reclamelor până la prezența acestora în social media", crede psihologul Mihai Copăceanu. 

CNA interzice vedetele în reclamele la jocuri de noroc

Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național Audiovizualului (CNA), spune că reclamele și cei care apăreau în acestea au contribuit la fenomenul jocurilor de noroc. Drept răspuns, instituția a venit cu o nouă reglementare. 

,,În mod cert, reclamele la jocuri de noroc, mai ales cele în care apăreau persoane foarte cunoscute, au contribuit masiv la creșterea numărului de jucători care, mulți dintre ei, au devenit victimele unei adicții foarte periculoase.  CNA a introdus în noul Cod al Audiovizualului interdicția participării la astfel de reclame a vip-urilor:

Articolul 109, alin. 7.  Este interzisă difuzarea de publicitate pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane, care, datorită notorietății în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri".

Ce spune ministrul Educației. Ce se poată face în școli 

Ministrul Educației, Daniel David, vorbește despre o serie de măsuri pe care vrea să le implementeze în școli, pe care le-a detaliat pe site-ul Ministerului Educației. Teme precum combaterea violenței și a consumului de droguri ar putea fi studiate la școală și liceu, în timpul orelor. Potrivit ministrului, la rândul său doctor în psihologie,  e nevoie de: 

,,1. Dezvoltarea programelor educaționale de prevenire a factorilor de risc în școli, cu accent pe acțiuni de impact, nu doar pe campanii de conștientizare;

2. Promovarea și finanțarea de proiecte specifice care să construiască o cultură organizațională, exprimată în valori și regulamente interne bine cunoscute de toți actorii, opusă fenomenelor de violență și consum de droguri, cu includerea acestor teme în săptămâna «Școala altfel!»;

3. Includerea temelor privind combaterea violenței și a consumului de droguri în orele curriculare de orientare și consiliere (la toate ciclurile) și în noile discipline propuse pentru liceu, și anume «Stilul de viață sănătos» și «Autoreglarea psihologică»;

4. Consolidarea parteneriatelor cu autoritățile centrale și locale, precum și cu organizațiile societății civile cu rol în implementarea și monitorizarea programelor de intervenție pentru sănătate și promovarea unui stil de viață echilibrat, în interiorul și în afara școlii. Un exemplu concret în acest sens sunt cele două ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea adicțiilor, lansate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Aceste materialele sunt destinate cadrelor didactice și conțin informații specializate aplicabile atât copiilor, cât și părinților;

5. Prin structurile subordonate de la nivel local și județean, ne vom asigura de implementarea unor măsuri concrete în confruntarea cu abuzul de substanțe și riscul dependențelor.”