Hibele universităţilor de top din România. Raport al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti

Ultimul raport naţional privind respectarea prevederilor Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului a scos la iveală că în România secolului XXI, ţară membră a UE, există universităţi de top care nu au spaţii de studiu adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, nu dispun de grupuri sanitare special adaptate nevoilor unor astfel de persoane.

În plus, studenţii nu sunt informaţi cu privire la procedura de contestare a notelor şi au de suferit după ce contestă notele primite.

Implicarea factorului politic, lipsa de locuri pentru tinerii din medii dezavantajate, accesul dificil la asistenţă medicală şi consiliere pentru carieră sunt doar câteva dintre problemele majore ale sistemului universitar din România. Cel puţin aşa rezultă din ultimul raport realizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

Raportul este o analiză a modului în care Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului a fost implementat în universităţile de stat din România în anul 2016-2017. În raport au fost incluse 18 universităţi de stat din 12 centre universitare: Alba Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Petroşani, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş, Timişoara.

Primul lucru reclamat de organizaţiile studenţeşti este că deşi au făcut apel în 2016 (când au fost alegerile parlamentare) ca persoanele din funcţiile de conducere ale universităţilor, care candidează la alegeri, să fie suspendate, acest lucru nu s-a întâmplat. De fapt, 37 de persoane care ocupau funcţii de rector, prorector, decan, prodecan sau director au candidat la alegeri.

Un alt derapaj raportat de reprezentanţii studenţilor este că nu toate universităţile alocă locuri bugetate pentru studenţii proveniţi din medii dezavantajate socio-economic. Conform raportului, 34,4% din instituţiile analizate nu oferă astfel de locuri. „În condiţiile în care una dintre principalele cauze ale abandonului universitar este imposibilitatea candidaţilor sau a studenţilor de a se susţine financiar pe perioada studiilor, facilitarea accesului acestor categorii de studenţi la învăţământul superior sporeşte echitatea şi accesibilitatea sistemului educaţional din România“, atrag atenţia reprezentanţii universităţilor.

Studenţii mai reclamă că în secolul XXI, în România, ţară membră a Uniunii Europene, în 19% din universităţi, spaţiile de studiu nu sunt adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi. Cea mai gravă situaţie este în privinţa băilor, care nu prezintă facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii. Pentru acelaşi grup de persoane o problemă importantă este şi inexistenţa rampelor de acces şi a lifturilor, ceea ce le îngreunează accesul la sălile de cursuri.

Studenţii nu ştiu de serviciile de consiliere în carieră

Întrebaţi cât de accesibile sunt centrele de consiliere şi orientare în carieră (CCOC), reprezentanţii studenţilor din 55% din universităţile analizate afirmă că acestea sunt accesibile, dar că puţini studenţi ştiu de ele. „La mai bine de trei ani de la emiterea metodologiei de organizare şi funcţionare a acestor centre, CCOC-urile se confruntă cu o serie de probleme care le îngreunează misiunea, mai ales din cauza lipsei resurselor financiare şi umane. În 2016, în medie, era un singur angajat al acestor centre la 3.448,88 de studenţi, deşi, teoretic, ar trebui să existe cel puţin un angajat la fiecare 2.000 de studenţi“, mai punctează studenţii.

Tot organizaţiile studenţeşti reclamă că 16% din universităţile chestionate acoperă doar sub 40% din cererile de cazare primite din partea studenţilor în anul 2016-2017. De asemenea, 44% din instituţiile analizate nu acordă subvenţie de cazare studenţilor care nu locuiesc într-un cămin studenţesc al instituţiei, conform răspunsurilor primite de la reprezentanţii studenţilor. De asemenea, studenţii din 70% din universităţi semnalează că încă există unităţi de învăţământ superior ale căror servicii medicale pentru studenţi sunt greu accesibile.

Întrebaţi dacă universitatea asigură, prin parteneriate proprii, locuri de practică pentru cel puţin 30% din studenţi (după cum prevede legea - n.r.), reprezentanţii studenţilor din numai 53% de universităţi afirmă că „da” (procent în scădere faţă de anul 2016, când era de 60%). Restul reprezentanţilor au răspuns că „nu“ sau au preferat să nu răspundă. „Asigurarea de stagii de practică reprezintă un aspect foarte important pentru formarea studenţilor pentru că poate creşte calitatea actului educaţional şi facilitează accesul acestora pe piaţa muncii“, se arată în raportul ANOSR.