Harta taxelor universitare. Care sunt diferenţele de taxe de la universităţi în funcţie de specializări
0Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) atrage atenţia asupra diferenţelor de taxe de la o universitate la alta pentru aceleaşi specializări. Spre exemplu, Facultatea de Drept costă 1.600 de lei la Universitatea Româno-Germană din Sibiu şi 3.600 de lei la Universitatea "Babeş Bolyai" din Cluj. Aceeaşi situaţie se întâlneşte la majoritatea facultăţilor din ţară.
Reprezentanţii studenţilor atrag atenţia că diverse universităţi din ţară percep taxe diferite, deşi planurile de învăţământ sunt aceleaşi sau asemănătoare. Spre exemplu, Facultate de Drept poate costa de la 1600 de lei (Universitatea Româno-Germană din Sibiu) până la 3600 de lei (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca), Facultatea de Ştiinţe Economice poate costa de la 2000 de lei (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, ” Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad) la 3500 de lei (Academia de Studii Economice din Bucureşti), Facultatea de Medicină de la 4800 de lei (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) până la 9000 de lei (Universitea „Carol Davila” din Bucureşti), iar Facultatea de Automatică şi Calculatoare de la 1900 de lei (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad) până la 4000 de lei (Universitatea Politehnica din Bucureşti).
De asemenea, reprezentanţii studenţilor mai critică lipsa serviciilor de consiliere şi orientare de calitate din liceu, care îi face pe mulţi absolvenţi să nu aibă o opţiune clară cu privire la facultatea la care îşi doresc să se înscrie şi aleg să îşi depună dosarele la mai multe facultăţi, pentru a prelungi perioadă în care se pot decide, spun reprezentanţii studenţilor.
"Deşi costurile procesului de admitere implică doar plata personalului implicat în acest proces şi a resurselor utilizate (care nu ar trebui să depăşească câţiva lei sau zeci de lei per candidat), taxele de admitere sunt în medie de peste 100 de lei la toate universităţile din România, devenind o afacere mai mult decât profitabilă pentru universităţile cu cerere mare. Absurditatea valorii acestor taxe este demonstrată şi de diferenţele foarte mari dintre aceste taxe percepute de diferite universităţi – de la 50 de lei (pentru anumite specializări de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava) până la peste 300 de lei (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, anumite specializări de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza„ din Iaşi şi Universitatea din Bucureşti), cea mai mare taxă fiind percepută de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (350 de lei)", spun reprezentanţii studenţilor.
ANOSR mai atrage atenţia că în afara taxelor de admitere, unele universităţi mai percep şi taxe de pentru confirmare, pentru ca studenţii admişi să fie înmatriculaţi.
"Deşi există unele universităţi care nu consideră justificată o astfel de taxă (Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca”), există totuşi un număr mare de universităţi care percep astfel de taxe, care pot ajunge de la 25 de lei (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unele specializări de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi) la câteva sute de lei, cea mai mare fiind din nou la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi – 250 de lei", mai atrage atenţia ANOSR.
„Trăim vremuri în care a fi student a devenit un lux pe care nu oricine şi-l permite. Încă din primele zile de studenţie suntem bombardaţi cu fel de fel de taxe despre care nu ştiam şi a căror valoare nu o putem înţelege. Mai târziu, ajungem la facultate şi ne dăm seamă că astfel de taxe există şi în timpul anului universitar, doar că ele poartă alte nume: taxe de bibliotecă, taxe de eliberare a actelor de studiu, taxe pentru adeverinţe, taxe de rulment sau garanţie la cazare, taxe obligatorii pentru cantină şi aşa mai departe. Din păcate acest lucru îi face pe foarte mulţi studenţi să abandoneze studiile în lipsa unui sprijin financiar consistent din partea familiei sau pentru că se văd nevoiţi să se angajeze şi nu mai au timp suficient să dedice studiului. Sperăm ca universităţile să conştientizeze că nu buzunarele studenţilor sunt soluţia la subfinanţarea cronică a educaţiei din România. Numărul de studenţi din România s-a înjumătăţit în ultimii 5 ani de zile, iar rata de abandon universitar a ajuns la 40%, sperăm ca cifrele acestea să însemne ceva pentru Ministerului Educaţiei pentru că aşteptăm de prea mult timp măsuri ferme pentru sprijinirea educaţiei şi a tinerilor cu potenţial, măsuri fără de care viitorul României pare sumbru”, a declarat Vlad Cherecheş, Vicepreşedinte Educaţional ANOSR.
Analiză ANOSR: Taxele invatamantului gratuit