Generaţia dispărută. Cum a ascuns şcoala sub preş procentul uriaş de elevi ieşiţi din sistemul de învăţământ

Aproape 7 din 10 tineri care au intrat în clasa I în anul 2003-2004 au fost pierduţi de sistemul educaţional. Cel puţin aşa arată o centralizare a datelor de la Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).

Concret, din cei 270.000 de elevi înscrişi în clasa I în perioada 2003-2004, peste 65% nu au trecut Bacalaureatul. Mai grav este că mulţi dintre aceştia nici măcar nu au reuşit să dea Examenul Maturităţii. Mai exact, din totalul şcolarilor din clasa I, aproximativ 20% nu au absolvit ciclul gimnazial. Îngrijorător este şi că din aceeaşi generaţie de copii, 73% nu au ajuns la facultate.

 „Despre România se ştie că se află printre primele locuri în UE la abandonul şcolar şi universitar. Acest lucru este cauzat de o constantă indiferenţă din partea autorităţilor abilitate în domeniul educaţional. De punctat este că ţara noastră încă nu are o strategie naţională pentru combaterea abandonului şcolar“, explică sociologul Mircea Kivu.

„

Şcolile ascund numărul real al elevilor

Preşedintele asociaţiei „Edu Cer“, Ştefan Vlaston, spune că această statistică nu face decât să arate că de-alungul anilor au fost probleme majore cu raportarea situaţiei abandonului şcolar de către MEN.

„Există mulţi profesori care nu-i elimină din catalog pe elevii exmatriculaţi sau repetenţi. E o practică ce are loc de mulţi ani. Dascălii fac acest lucru pentru că şcolile primesc finanţare în funcţie de numărul de elevi. Cu cât au mai mulţi şcolari, cu atât primesc mai mulţi bani. Apoi, este chestiunea legată de elevii slabi care sunt încurajaţi de dascăli să nu susţină examenele naţionale pentru a nu strica media generală a instituţiei. Astfel, ei rămân pe dinafară atunci când Ministerul Educaţiei transmite promovabilitatea la Evaluarea Naţională sau la Bacalaureat. Practic, vorbim de rate de promovare umflate“, subliniază Vlaston.

De asemenea, preşedintele „Edu Cer“ punctează că situaţia cea mai îngrijorătoare este la elevii care se pierd înainte de absolvirea clasei a X-a. „O mare parte dintre respectivii provin din mediul rural unde nu ai infrastructura şcolară necesară şi nici suficiente licee. Or, dacă aceştia nu au luat Bacul sau nu au mers la facultate, este foarte probabil să rămână în afara pieţei muncii. Practic, vor fi cetăţeni care în loc să producă bani pentru pensionari, vor trebui la rândul lor să fie susţinuţi din banii statului. De ce? Pentru că România nu are suficiente şcoli profesionale, deşi reprezintă singura variantă viabilă pentru ei ca să-şi găsească un loc de muncă decent“, adaugă expertul.

La rândul său, specialistul în Educaţie Marian Staş afirmă că „aceste date nu fac decât să ne certifice indiferenţa şi incompetenţa crasă de care a dat dovadă Ministerul Educaţiei. E principala concluzie la care pot să ajung în momentul în care constat că dintr-o sută de elevi care intră în sistem 66 se pierd până la Bacalaureat. Oamenilor din sistem nu le pasă de copii“, comentează Staş.

O mare parte dintre respectivii provin din mediul rural unde nu ai infrastructura şcolară necesară şi nici suficiente licee.

7 din 10 elevi care s-au înscris la şcoală  nu ajung la facultate

În schimb, reprezentantul studenţilor evidenţiază că sistemul universitar nu este capabil să-i păstreze nici pe puţinii admişi în cadrul ciclului de studii superioare. „Faptul că doar 27% dintre elevii înscrişi ajung să înceapă studiile universitare de licenţă reprezintă o adevărată tragedie. Această cifră este grăitoare pentru necesitatea implementării unor sisteme de consiliere şi orientare în carieră, a unor sisteme mai eficiente de tuturat şi mentorat, respectiv a unor măsuri de sprijin al elevilor şi studenţilor în vederea reducerii ratei abandonului şcolar şi universitar“, crede preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Marius Deaconu.