Gelu Duminică, despre umilinţa la care sunt supuse studentele nevăzătoare de la Universitate: „Copiii cu dizabilităţi trebuie ascunşi de societate”

Sociologul Gelu Duminică, el însuşi profesor la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, este de părere că umilinţele la care sunt supuse studentele nevăzătoare de la Facultatea de Litere din cadrul UB  arată o problemă prezentă în întreg sistemul educaţional, şi că vina aparţine profesorilor care nu au menirea de dascăl. Conducerea Facultăţii promite să ajute studente nevăzătoare.

„Aceasta este mentalitatea în sistemul de educaţie, pentru că astfel de lucruri se întâmplă şi la nivel preuniversitar. Pentru noi, copiii cu dizabilităţi trebuie ascunşi de societate. Pentru noi aceştia nu sunt în stare să se dezvolte. Nimic nu-l împiedică pe profesor să se adapteze nevoilor studentului, însă este adevărat, atunci când eşti crescut într-o mentalitate superioară nu vrei acest lucru. Principalul vinovat este cel care nu-şi înţelege menirea de dascăl. Nici acum legea nu-i dă voie să nu ofere toate condiţiile de accesibilitate la cursuri însă, ca în orice altă meserie dobitoci există şi printre dascăli. Avem aceşti profesori care se consideră mici dumnezei. Vorbim de umanitate înainte de lege”, subliniază sociologul Gelu Duminică.

„Adevărul” a publicat joi cazul a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere şi Limbi Străine ce au povestit dificultăţile şi piedicile cu care se confruntă în cadrul universităţii: de la lipsa cursurilor în suport electronic, faptul că nu li se permite să înregistreze aceste cursuri până la faptul că instituţia nu are nicio încăpere marcată în sistem Braille, la care au dreptul potrivit legislaţiei în vigoare.

„În acest moment cercetăm ce nemulţumiri au avut studentele, vom veni în întâmpinarea nevoilor lor, şi dacă au fost greşeli vom lua măsurile care se impun. Ne-am mobilizat în cadrul facultăţii şi urmează să avem o discuţie cu toţi profesorii pentru ca acest tip de incidente să nu se mai petreacă. Este o problemă ce vrem să o ridicăm la nivelul universităţii. Este un prilej de mâhnire să avem un astfel de incident, pentru că de-a lungul timpului am mai avut elevi nevăzători. În astfel de situaţii, contează foarte mult raporturile umane şi trebuie să vedem dacă cineva a fost «mai puţin atent», pentru a nu se mai ajunge la aceste situaţii”, a declarat joi pentru „Adevărul”, Emil Ionescu, decanul Facultăţii de Litere.

Însă înainte de a recunoaşte realitatea situaţiei cu care se confruntă studentele nevăzătoare şi de a promite remedierea acestora, decanul Facultăţii de Litere a transmis un comunicat de presă unde studentele erau acuzate că nu s-au adresat întâi facultăţii. „În cursul zilei de 12 iunie, conducerea facultăţii a avut discuţii cu studentele menţionate mai sus. Aceste discuţii au însemnat începutul unei anchete interne. În calitate de profesor al facultăţii, decanul le-a solicitat, în primul rînd, celor două studente să precizeze dacă au nemulţumiri faţă  de modul în care au fost tratate la examenul la care decanul  era titular de curs. A rezultat că studentele nu aveau nemulţumiri faţă de acest curs şi examenul aferent”, se arată în comunicatul citat.

Mădălina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, susţine că atitudinea decanului este mai degraba una de restrângere a drepturilor studentelor.  „În condiţiile în care ele au semnalat dificultăţile cu care se confruntă iar conducerea facultăţii a ales în schimb să ridice o serie de suspiciuni cu privire la neregulile semnalate, atunci ne aflăm sub incidenţa victimizării. Nu este vorba în acest caz despre încadrarea juridică a faptei de discriminare, dacă ele consideră că au fost discriminate sau nu. Este vorba de o obligaţie obiectivă a Universităţii Bucureşti de a lua toată măsurile necesare pentru a asigura nevoile acestor studente”, spune Mădălina Turza.

Indiferenţa faţă de problematica studenţilor cu dizabilităţi

Mult mai dur însă a reacţionat deputatul PNL, Adriana Săftoiu, cea care a adus iniţial în atenţia publicului situaţia celor 3 studente. „Domnul decan ţine să informeze opinia publică despre faptul că le-a contactat pe cele trei studente. E un demers salutar, chiar dacă vine după doi ani. Firesc ar fi fost să se intereseze în urmă cu doi ani dacă tinerelor nevăzătoare li s-au acordat toate facilităţile pentru a studia şi a-şi susţine examenele, conform Legii 448/2006, care obligă instituţiile de învăţământ să ia toate măsurile legate de accesibilizare. Domnul decan anunţă opinia publică despre faptul că va întreprinde o… anchetă internă. Nu cred că e nevoie de o anchetă internă ca să constaţi că, având persoane cu dizabilităţi de vedere, sălile de curs (inclusiv birourile decanatului) nu sunt semnalizate în sistem Braille. Nu e nevoie de tevatura unei anchete interne să constaţi că majoritatea profesorilor nu acceptă, la cursuri sau la examene, folosirea tehnologiei asistive, respectiv folosirea computerelor personale cu sinteză vocală ori a înregistrării audio pentru notiţe. Consecinţa celor mai sus subliniate se vede în rezultatele lor la examene - sub nivelul lor de pregătire şi de dăruire, cu multe examene neluate, inclusiv din pricina refuzului de a li se aloca un profesor de sprijin. Îi reproşez indiferenţa faţă de problematica studenţilor cu dizabilităţi în cadrul facultăţii pe care o păstoreşte”, a scris joi Adriana Săftoiu pe Facebook.