Federaţia Părinţilor nu susţine examenele opţionale de admitere la liceu. Care sunt motivele

Unele licee ar avea posibilitatea de a organiza examene proprii de admitere, pe lângă Evaluarea Naţională, conform proiectului „România educată”. Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi spune că există anumite îngrijorări cu privire la acest aspect şi enumeră 6 motive pentru care se opun.

Conform reprezentanţilor Federaţiei Naţionale a Părinţilor, viziunea proiectului în ceea ce priveşte accesul în ciclul de învăţământ liceal şi recentele declaraţii ale ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, privind posibilitatea organizării de către licee a unor examene proprii de admitere, separat de examenul de evaluare naţională, au stârnit un val de îngrijorare în rândul majorităţii părinţilor, scrie Hotnews.

Federaţia părinţilor nu susţine această modalitate de evaluare, enumerând 6 motive:

• 1. În sistemul de admitere propus, elevii care nu vor întruni punctajele necesare admiterii în liceul/profilul pentru care au candidat, dar ale căror rezultate sunt excepţionale, vor fi repartizaţi în şcoli mult sub nivelul lor de pregătire, unde nu vor avea posibilitatea să îşi valorifice întregul potenţial. Considerăm că limitarea opţiuniunilor de acces a copiilor foarte bine pregătiţi, la una singură, constituie un dezavantaj al sistemului propus, cu pierderi majore în planul dezvoltării personale. În sistemul actual, elevii beneficiază de posibilitatea exprimării mai multor opţiuni, astfel încât fiecare elev să aibă acces într-un liceu care corespunde cu rezultatele sale şi care îi poate asigura un parcurs şcolar adecvat propriei deveniri;
• 2. Noul sistem va necesita o pregătire diferenţiată a elevilor care va trebui să acopere atât exigenţele specifice anumitor licee, pentru examenul de admitere, cât şi pe cele specifice evaluării naţionale, în cazul în care va fi necesar, nefiind admis la liceul pentru care a optat iniţial. Examenul de evaluare naţională actual reprezintă o formă de evaluare standardizată, elevii fiind testaţi unitar;
• 3. Examenul de admitere diferenţiat, în funcţie de ceea ce consideră fiecare şcoală a fi necesar de evaluat, va conduce la o lipsă de transparenţă, echitate şi egalitate de şanse, subiectele urmând a fi concepute diferit, având la bază tipologii diferite de evaluare. Evaluarea naţională actuală se desfăşoară aplicând un sistem conceput de experţi în programele şcolare, în mod obiectiv;
• 4. Un sistem de admitere cu subiecte concepute de profesori, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, nu oferă garanţia integrităţii. Acest sistem de elaborare a subiectelor poate genera şi un conflict major de interese, elevii care provin din ciclul gimnazial al şcolii respective fiind avantajaţi de faptul că au beneficiat permanent de o predare conformă cu exigenţele respectivelor licee, reflectată şi în modul de concepere a subiectelor de examen. În plus, va exista o presiune externă foarte mare asupra profesorilor respectivi care vor fi asaltaţi de elevi şi părinţii acestora pentru a oferi o pregătire suplimentară, specifică tipului de subiecte pe care le elaborează;
• 5. Admiterea diferenţiată în unităţile de învăţământ liceal va genera o lipsă de coerenţă a valorilor morale, sociale, va adânci segregarea şi inechităţile (în special pentru elevii cu posibilităţi materiale reduse sau proveniţi din mediul rural, care nu vor avea posibilitatea unei pregătiri corespunzătoare pentru tipul de subiecte redactate de fiecare liceu), va conduce la o motivaţie negativă pentru elevi şi părinţii acestora, cei mai mulţi renunţând la posibilitatea continuării studiilor într-o anumită şcoală, de teama unui eşec. Toate acestea, contravin scopului proiectului „România educată” , acela de a construi un sistem de educaţie unitar, la aceleaşi standarde, pentru toţi copiii români;
• 6. Educaţia este un drept şi a crea un sistem propriu de evaluare e discriminatoriu, în sine, faţă de acest drept. Se va produce o ierarhie nefirească între unităţile de învăţământ, ţinând cont că fiecare în parte oferă propriile beneficii, baza materială, resursa umană performantă în anumite specializari. Aceste diferenţe vor crea o competiţie nedreaptă, ierarhii nerealiste. Practic, în loc să construim progresul real, prin încurajarea frecventării cu succes a oricărei instituţii de învăţământ, în loc să formăm caractere şi competenţe necesare adaptării la realităţile socio-economice, continuăm să transformăm educaţia, şcoala ca instituţie, într-un stigmat.

Reprezentanţii federaţoiei spun că metoda de repartizare computerizată a elevilor este transparentă şi echitabilă şi permite fiecărui tânăr să ajungă în liceul la care doreşte, de aceea susţin menţinerea acesteia.

Ei precizează că modul actual de evaluare poate fi schimbat prin mărirea gradului de dificultate a subiectelor astfel încât să se poată asigura o selecţie corectă a elevilor, conform pregătirii lor, şi că este nevoie de un Examen Naţional, cu subiecte unice, riguros, echitabil, integru, cu evaluare de competenţe multiple, care să devină un instrument corect de evaluare a tuturor candidaţilor.