Evaluare Naţională 2021. Ne furăm căciula. Ce se ascunde în spatele rezultatelor bune de la simularea Capacităţii
0Rezultatele oficiale ale simulărilor la examenele de Evaluare Naţională din martie, anul acesta, arată că proporţia elevilor cu medii mari sau egale cu 5 este de 65,6%. Procentul este sensibil mai mare, comparativ cu anii anteriori. Cum se explică.
La proba scrisă de Limba şi literatura română, proporţia a fost de 71,15%, la Matematică – 59,77%, în timp ce la Limba şi literatura maternă – 79,49%. La Matematică, unde proporţia a fost cea mai mică, s-au obţinut şi cele mai multe note de 10, respectiv 980, în timp ce la Limba şi lietratura română, numărul a fost de doar 88.
Per total, 25 de elevi au obţinut media 10 la aceste simulări. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în Bucureşti (82,1%) şi în judeţele Cluj (77,6%), Argeş (71,5%), Brăila (71,3%) şi Prahova (69,9%).
Comparativ cu simulările din anii precedenţi, rezultatele indică o creştere a mediilor mai mari sau egale cu 5: respectiv, în anul 2018 – 47% şi 51,47%, în 2017.
„Mai mult decât îmbucurătoare“
„Rezultatele sunt mai mult decât îmbucurătoare”, a apreciat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Acesta consideră că „în cazul simulării pentru Evaluarea Naţională, din fericire, se constată că au fost scoase în evidenţă calităţile elevilor, care după o lungă perioadă de predare online au reuşit să se mobilizeze în aşa fel încât au luat, precum aţi precizat deja, peste 20% în raport cu anul 2016, a fost rata de promovare. De altfel, în mai toate judeţele ţării rata de promovare a fost peste 50%, avem doar două situaţii – Vaslui cu 47,5% şi Timiş cu 48%, din motive bine cunoscute – au fost foarte multe şcoli care nu au putut organiza simularea, fiind localităţi carantinate”.
Însă, profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, remarcă faptul că ne aflăm în faţa unui paradox. „În decembrie 2019 am avut rezultatele la testele PISA. Ultimii din Europa! 44% analfabeţi funcţional, iar la Matematică doar 38% au luat peste 5 la Evaluarea Naţională! Urmează pandemia şi trei semestre de şcoală pierdute. După cum recunoştea şi ministrul Cîmpeanu, învăţământul online a adus elevilor pierderi irecuperabile. După trei semestre de şcoală pierdute se produce un adevărat miracol!”, punctează expertul în educaţie.
Motivele care produc rezultate alterate
Ştefan Vlaston explică motivele pentru care aceste rezultate nu reflectă în niciun caz realitatea. „La învăţământul online, o treime din elevi nu a participat, din lipsa dotărilor necesare. Ale lor sau ale şcolilor. Dintre cei care au participat, o altă treime n-a înţeles mare lucru din predarea online, mai ales că a lipsit evaluarea, etapă absolut necesară”, comentează expertul în educaţie.
O altă explicaţie este faptul că supravegherea s-a făcut de către profesorii şcolii, nu de către profesori din alte şcoli, cum se întâmplă la examenul din vară. „Aparatura de supraveghere audio-video mai degrabă nu a funcţionat, sau nu se uită nimeni pe ea”, a mai spus Ştefan Vlaston.
În plus, structura subiectelor la matematică a fost schimbată. „Subiectele tip grilă, în proporţie de 2/3, permiteau elevilor să ia nota 7, cu punctul din oficiu. În loc să se transmită elevilor pagini întregi cu rezolvări de probleme, li s-au transmis, în multe locuri, cele 12 litere „câştigătoare” de nota 7. Ce poate fi mai simplu?”, mai spune expertul.
În vară însă, reaminteşte specialistul, comisiile de examen vor fi formate din profesori din alte şcoli, iar supravegherea audio-video va trebui să funcţioneze în totalitate, conform regulamentului. Ceea ce ar putea duce la alte rezultate decât cele de la simulări.