Educația Media și Digitală ar putea deveni disciplină obligatorie. Ce spun elevii: „Corespunde în mod evident realităților actuale”

Elevii de gimnaziu și liceu ar putea avea o nouă materie: Educație Media și Digitală. Propunerea legislativă îi aparține deputatului PNL Ionuț Stroe, dar ideea nu este nicidecum nouă. ONG-urile, psihologii și experții în conținut digital vorbesc de mult timp despre necesitatea educației în această zonă. Am vrut să aflăm și părerea elevilor și am discutat cu Bogdan Gogan, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor.  ,,Introducerea Educației Media și Digitale în ciclul gimnazial și liceal este absolut necesară în contextul actual", subliniază acesta. 

Cum arată propunerea legislativă

Alfabetizare media, gândire critică, analiză a conținutului media, utilizare responsabilă și sigură a tehnologiilor digitale, protecția datelor personale, etică digitală - sunt doar câteva dintre conceptele care ar urma să fie studiate de elevi în cadrul disciplinei Educație Media Și Digitală. În plus, copiii ar să învețe cum să creeze, evalueze și sp gestioneze conținutul digital în scop informativ, educațiional și civic.

În expunerea de motive, inițiatorul Ionuț Stroe subliniază:

,,În structura actuală nu există o disciplină distinctă, obligatorie, care să integreze într-o manieră sistematică aria esențială a alfabetizării media și digitale, deși aceasta reprezintă o necesitate absolută într-un ecosistem informațional profund transformat.

Realitățile socio-tehnologice actuale, marcate de multiplicarea surselor de informație, creșterea exponențială a volumului de conținut digital și mutații accelerate ale mediului mediatic, au determinat, la nivel european și internațional, adoptarea unor orientări de politică educațională centrate pe consolidarea competențelor media și digitale".

Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerului Educației va trebui să elaboreze, în cel mult șase luni, programele școlare corespunzătoare, dar și metodologiile pentru formarea cadrelor didactice care vor preda noua materie. Tot ministerul va trebui să aloce și resursele financiare necesare. 

Ce spun elevii: ,,Suntem expuși unui volum foarte mare de informații eronate sau manipulative"

⁠,,Elevii au cu siguranță nevoie de educație digitală, chiar dacă nu toți conștientizează acest lucru", e de părere Bogdan Gogan, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor. Acesta explică și de ce crede că Educația Media și Digitală este absolut necesară în contextul actual:

,,Problema nu este lipsa informației, ci faptul că suntem expuși unui volum foarte mare de informații eronate sau manipulative. În special tinerii trebuie să înțeleagă cât de importantă este capacitatea de a discerne între informațiile false și cele valoroase, care pot fi utilizate în mod constructiv în viitor". 

Pe lângă riscul dezinformării, un alt mare pericol  al spațiului online, spune Bogdan Gogan, este dependența generată de rețelele sociale. 

,,Platformele digitale sunt concepute pentru a capta și menține atenția utilizatorilor, ceea ce poate duce la pierderea controlului asupra timpului petrecut online și la scăderea capacității de concentrare", atrage atenția elevul.

În rândul multor copii și adolescenți apare percepția că ei cunosc mai bine online-ul decât adulții. Îi face asta mai protejați? Bogdan Gogan spune:

,,Este adevărat că tinerii se descurcă mai bine decât părinții lor din punct de vedere tehnic, în utilizarea dispozitivelor și a aplicațiilor. Totuși, acest lucru nu înseamnă că sunt pregătiți să gestioneze critic și responsabil conținutul consumat. În multe cazuri, adulții pot fi mai selectivi și mai prudenți în raport cu informațiile sau interacțiunile din mediul online". 

Ar fi programa prea încărcată?

L-am întrebat pe Bogdan Gogan și dacă e de părere că s-ar putea renunța la vreo materie în favoarea acesteia noi.

,,Nu cred că ar trebui să ne gândim neapărat la sacrificarea unei materii atunci când dorim să introducem una nouă în programă. Problema nu este doar numărul disciplinelor, ci modul în care acestea sunt structurate și actualizate. Educația Media și Digitală corespunde în mod evident realităților actuale, însă în loc să renunțăm complet la o altă materie, poate ar fi mai eficientă o reorganizare a conținuturilor", spune vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor. 

Comisia Europeană verifică altgoritmii 

Tot în legătură cu educația digitală și protejarea copiilor și adolescenților în mediul online, Comisia Europeană a anunțat că lucrează la o aplicație prin care tinerii să poată reclama în siguranță cyberbullyingul și să primească sprijinul necesar. 

Totodată, europarlamentarul român Roxana Mînzatu a declarat că insituția europeană a început să verifice marile platforme. 

,,Discuțiile au trecut de la nivel teoretic la aplicare practică și investigații concrete. Prioritatea este verificarea modului în care marile platforme respectă regulile privind protecția minorilor și transparența algoritmilor. Se pune accent pe reducerea riscului de dependență și supraexpunere, transparența modului în care funcționează recomandările de conținut, opțiuni reale pentru utilizatori de a controla ce văd online, evaluări anuale de risc din partea platformelor și măsuri corective obligatorii. Comisia a solicitat informații detaliate de la platforme precum Snapchat și YouTube, iar proceduri sunt în curs împotriva TikTok, Facebook și Instagram", a declarat Mînzatu într-un interviu pentru edupedu.ro. 

,,Fără intervenția UE rețelele sociale nu vor avea niciun motiv să ajusteze mecanica altgoritmilor"

I-am cerut opinia cu privire la aceste demersuri expertului în conținut digital Cristian Bolocan. Demersul arată că am ajuns în punctul în care conștientizăm cu adevărat pericolele, spune acesta. Numai că fără reglementări clare rețelele nu vor avea niciun interes în a-și adapta altgoritmii. Motivele țin de bani, explică expertul. 

,,Este clar că scopul platformelor este să te aducă drept utilizator, pentru ca ulterior să devii „captiv” în bule polarizate, iar algoritmul să se rafineze și să îți livreze conținut mult mai aliniat cu personalitatea, interesele și nevoile tale. Pe măsură ce fiecare utilizator intră într-o etapă de „dependență”, algoritmul începe să livreze excesiv de multă reclamă, pentru că este deja validat faptul că utilizatorul este angrenat 100% în folosirea platformei.  (...) 

Adaptarea algoritmilor este esențială și trebuie făcută exclusiv de rețelele sociale înseși. Cumva, conflictul vine din cauza faptului că tocmai mecanismele de inginerie socială introduse în algoritmi fac ca rețelele sociale să monetizeze cu până la 20% mai mult prin publicitate, iar acest lucru contravine politicilor financiare ale acestora. Fără o intervenție din partea UE, platformele sociale nu vor avea niciun motiv să ajusteze mecanica algoritmilor, pentru că acest lucru poate aduce daune financiare", adaugă Cristian Bolocan.