Directori de școală epuizați și copleșiți de sarcini. Opt din zece spun că nu mai fac față provocărilor din sistem

Opt din zece directori de școală spun că sunt epuizați profesional. Iar aproape jumătate dintre aceștia nu se simt apreciați pentru munca pe care o depun. În plus, anul acesta școlar a venit cu provocări noi, cum ar fi obligația de a preda, iar asta le afectează capacitatea de a se concentra pe managementul strategic, cred directorii instituțiilor de învățământ, care cer mai multă susținere instituțională. 

,,Suntem puși să predăm, dar suntem și directori"

La o lună de la începerea noului an școlar, Asociația Comunitatea pentru excelență în management școlar (CEMS) a întrebat 144 de directori de grădinițe, școli și licee cum se simt. Prima lună de școală a fost percepută de cei mai mulți ca mai dificilă comparativ cu anii precedenți.

,,Cea mai solicitantă parte este conflictul de roluri: suntem puși să predăm, dar suntem directori. Obligația de predare ne afectează capacitatea de a ne concentra pe managementul strategic și pe planificarea. Unii dintre noi nu putem fi profesorii pe care ni-I dorim ca directori și e dificil să fim un model în ambele roluri pe care le îndeplinim”, spune Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale Curcani și unul dintre membrii CEMS. 

Peste jumătate dintre directorii care au răspuns la chestionar au norma minimă de predare de 10 ore (50,7%), iar pentru restul aceasta crește până la 18 ore. Pe lângă predare, începutul de an școlar a venit și cu alte provocări,  

,,68,1% dintre noi spun că acesta este cel mai dificil început de an școlar din ultimii. Am aflat peste vară, vremea concediilor pentru colegii noștri, că trebuie să reorganizăm clasele de elevi și toate normele de predare ale profesorilor. Unii dintre noi am pierdut personalitatea juridică a școlilor pe care le coordonam, alții am preluat peste noapte școli cu altă cultură organizațională, alte profiluri sau alte niveluri de învățământ.

Iar greului de la început i se adaugă decizii recente: Refuzul de plată a tranșelor de bani convenite ca urmare a unor hotărâri judecătorești, sume care nu erau semnificative și care au fost calculate în septembrie, zile întregi de muncă, o așteptare create, a apărut peste noapte. Iar la începutul acestei săptămâni au venit noile salarii de austeritate, cu pierderi pentru toți profesori, care predau mai mult și iau mai puțini bani. Eu nu cehstionez dacă e corect sau nu ci absența oricărei comunicări sau avertizări în prealabil.”, subliniază Viforel Dorobanțu.

Directorii cer să fie degrevați total de orele de predare sau măcar să li se micșoreze norma. 

,,Ce ar trebui să facem cu adevărat ar fi o diagnoză reală a calității învățământului din școală, realizarea unor planuri extrem de concrete de remediere a deficiențelor evidențiate și o monitorizare onestă a activităților de învățare la clasa", spune Viforel Dorobanțu. 

Directorii simt că sunt în burn out

În cadrul chestionarului, au fost întrebați și cât de epuizați se simt, pe o scală de la 1 la 5.  85%, au raportat valori situate în zona superioară  (4 sau 5). Și asta din cauza stresului și oboselii, în contextul volumului crescut de responsabilități, spun directorii. 

Totodată, 46,5% dintre respondenți au răspuns că nu se simt apreciați pentru efortul depus în rolul de director.

În ceea ce privește motivația, 32,6% dintre directori se simt implicați și motivați să își îndeplinească sarcinile complexe, iar 34,7% dintre ei au dat un răspuns neutru.

„Directorii de școli sunt afectați de birocrație și sunt, în general, considerați „omul cuiva”, al primarului, al politicului, al inspectorului general. Raportul indică că majoritatea dintre noi (85 %) suntem obosiți. Da, e posibil ca restul de 15% să fie pilele cuiva, dar cei care am ajuns în acest rol printr-un concurs organizat profesionist avem obiective doar în raport cu elevii, profesorii și părinții din comunitatea școlii pe care o coordonăm. Să fim „ai nimănui” înseamnă și să ni se ceară mult și să ni se dea puțin: puține resurse, puțin sprijin", atrage atenția Viforel Dorobanțu.

,,Nu doar că nu mai vedem luminița de la capătul tunelului, din păcate, nu se mai vede tunelul"

Octavian Popa, directorul Colegiului Național ,,Școala Centrală" din București, nu a participat la studiu, dar spune că se regăsește total în răspunsuri. În plus, acesta cu vine cu o altă serie de nemulțumiri, dar și cu critici la adresa ministrului Educației. 

,,Aș mai adăuga: desconsiderarea totală a personalului din învățământul preuniversitar de către ministrul Educației; birocratizarea excesivă care pare că dospește an de an; subfinanțarea sistemului, măsuri haotice luate doar din pix fără a se coborî la firul ierbii pentru a se vedea nevoile elevilor și implicit ale personalului. Personal, consider că nu doar că nu mai vedem luminița de la capătul tunelului, din păcate, nu se mai vede tunelul", spune Octavian Popa. 

,,Acea cercetare este cât se poate de reală. Pe toți ne-a afectat acea schimbare de legislație, lucru care a dus și la o suprasolicitare fizică. Obligația foarte mare de predare pe săptămână nu ne mai permite să ne ocupăm de celelalte activități ale școlii, care sunt la fel ca anul trecut", spune și Daniela Voinea, aflată la conducerea Școlii Gimnaziale ,,Sfinții Voievozi", din București. 

Obligația de predare pentru directori, introdusă din acest an

Ca parte a măsurilor de austeritate, Guvernul a introdus obligația directorilor unităților de învățământ de a preda și a exclus posibilitatea plății cu ora. 

Potrivit normelor metodologice aprobate în august de Guvern: 

- directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat (grădinițe, școli primare, gimnaziale, licee) au obligații de predare care variază între 10 și 20 de ore/săptămână, în funcție de numărul de formațiuni de studiu și de structura unității.

- directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar de stat au o obligație de predare de 12 ore/săptămână

- personalul didactic cu funcții de conducere, îndrumare și control  nu poate desfășura activități didactice remunerate prin plata cu ora.

Premierul Ilie Bolojan spunea recent, drept justificare că mulți dintre directorii degrevați de predare în trecut mergeau totuși la catedră și beneficiau de plata cu ora. 

,,Deci dacă aveau disponibilitate de timp să facă plata cu ora, înseamnă că au şi disponibilitatea reală să-şi facă norma de predare, jumătatea de normă de predare care este astăzi. (..) În contextul în care ne găsim, practic, aceste măsuri vin să aibă grijă de fiecare resursă pe care ţara noastră o colectează de la cei care lucrează în România””, declara Ilie Bolojan.