Cum vrea Guvernul să oblige tinerii calificaţi să rămână în ţară

Elevii de la şcolile profesionale vor primi bani de navetă, cazare, cât şi mese gratuite, numai dacă se obligă să lucreze minimum 5 ani în România. Cel puţin aşa prevede acordul semnat între Guvernul Dăncilă şi sindicatele din Învăţământ, la şedinţa solemnă de la Alba Iulia.

„Elevii din învăţământul profesional, care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu şi care se obligă să lucreze minimum 5 ani în România, beneficiază de decontarea integrală a cheltuielilor privind cazarea, hrana şi transportul, pe toată durata cursurilor şi a practicii şcolare”, se arată în acordul semnat de Viorica Dăncilă. Termenul de implementare prevăzut în acord pentru această măsură este 1 septembrie 2019.

Propunerea arată neputinţa guveranţilor de a ţine tinerii în ţară

„Ca toate celelalte propuneri de a sechestra absolvenţii în ţară pentru o perioadă de x ani, şi aceasta arată neputinţa guvernanţilor de a asigura un mediu propice dezvoltării afacerilor şi pieţii muncii. Dacă absolventul îşi va găsi un loc de muncă bine plătit în ţară, cu siguranţă nu va pleca în străinătate, având în vedere că, probabil, va dori să-şi întemeieze o familie în România, lângă părinţi, bunici, alte rude şi prieteni. Dacă piaţa din România nu reuşeşte să atragă absolvenţii, e o problemă a statului şi a firmelor, nu a absolvenţilor. Or, această prevedere  transferă vina asupra absolvenţilor, presupunând că aceştia profită de sistemul de învăţământ din România, având scopul primar de a pleca din ţară, ceea ce este fals“, atrage atenţia Petru Apostoaia, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Totodată, acesta pune sub semnul întrebării legitimitatea întregului acord. „Este un document realizat pe fugă, semnat în mod simbolic în apropierea zilei de 1 decembrie. Din nou, previzibilitatea şi principiile unei dezvoltări durabile şi ale unei reforme reale, fundamentate, sunt sacrificate de către politic pentru o picătură de festivism. Guvernul trebuie să îşi asume aplicarea rezultatelor raportului realizat în urma consultărilor din cadrul proiectului România Educată, nu doar cerinţele sindicatelor“, adaugă Petru Apostoaia.

Ce drepturi sunt încălcate

La rândul său, Marius Deaconu, director Departamentului de Politici Publice în cadrul Consiliul Tineretului din România, subliniază că, prin aplicarea unei asemenea iniţiative, învăţământul profesional va deveni şi mai puţin atractiv. „Învăţământul profesional a avut de suferit în urmă cu un deceniu, reorganizarea acestuia aducându-l în pragul colapsului. Eforturile susţinute ale autorităţilor locale, respectiv ale mediului de afaceri, au condus la dezvoltarea învăţământului profesional-dual în ultimii ani. Totuşi, la nivel naţional, există încă o percepţie rezervată, ca să nu spunem negativă, cu privire la acest tip de învăţământ ceea ce determină un număr mic de candidaţi. Iar implementarea unei astfel de măsuri ar conduce la descurajarea şi mai mare a elevilor pentru a se înscrie în acest tip de învăţământ.

Dacă piaţa din România nu reuşeşte să atragă absolvenţii, e o problemă a statului şi a firmelor, nu a absolvenţilor.

De menţionat este şi că în cazul în care mediul de afaceri care sprijină învăţământul profesional-dual ar dori să trimită absolvenţii la o specializare într-o altă ţară, beneficiarii acestui program ar fi discriminaţi fără niciun motiv. Este păcat că nu se înţelege criza prin care învăţământul profesional trece“, explică Marius Deaconu.

Discriminarea nu se opreşte, însă, la nivel educaţional, după cum punctează preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere, Florian Marin.

„În primul rând, se încalcă dreptul la liberă circulaţie. Noi suntem ţară membră UE şi trebuie să ne asumăm acest statut inclusiv în politicile publice pe care le implementăm. Intenţia de a obliga românii să muncească în ţară pare să devină un principiu unanim la nivel Guvernului, dacă ne uităm şi la declaraţiile recente ale Sorinei Pintea sau Eugen Teodorivi în acest sens. Apoi, autorităţile par să nu înţeleagă că oamenii calificaţi emigrează în Vest pentru salarii şi condiţii mai bune de muncă (locuinţă de serviciu, decontare transport, şcoli şi sistem de sănătate mai bune). Aşadar, nu vorbim doar de limitarea dreptului la liberă circulaţie, ci şi de încălcarea dreptului la o viaţă decentă. Este trist că sindicatele au fost de acord cu o astfel de măsură, aceasta nefiind una care să contribuie la creşterea calităţii procesului de reprezentare al angajaţilor“, atrage atenţia Marin.

Ce mai prevede Acordul semnat între Guvern şi Sindicate

Documentul semnat de Viorica Dăncilă şi sindicatele din Învăţământ mai prevede elaborarea a trei legi în domeniul educaţiei: o Lege a Învăţământului Preuniversitar, o Lege a Învăţământului Universitar şi o lege cu Statutul Personalului Didactic. În plus, pe lângă majorările salariale promise public, un punct din acord prevede ca toate şcolile să înveţe într-un singur schimb. „Ministerul Educaţiei şi Ministerul Dezvoltării elaborează o strategie pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare, astfel încât toate unităţile de învăţământ preuniversitar să înveţe într-un singur schimb”, se arată la punctul 14 din acord. Termen de realizare este 31 decembrie 2019.