Cum vor fi aleși viitorii directori de școli. Ministerul Educației introduce probe eliminatorii și evaluări digitale în noua metodologie

Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un nou proiect de metodologie pentru organizarea concursurilor de directori și directori adjuncți din învățământul preuniversitar de stat. Documentul aduce o serie de modificări importante atât în ceea ce privește structura concursului, cât și modul de evaluare, componența comisiilor și termenele de contestare.

Structura probelor: teste standardizate și interviu managerial

Concursul, așa cum este propus în noua metodologie, cuprinde trei probe:

• proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. ,,Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 60 de minute, a unui test standardizat cu 20 de itemi, cu un singur răspuns corect (fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,5 puncte). Evaluarea se realizează prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 6. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală", arată Ministerul Educației. 
• proba scrisă, în cadrul căreia se evaluează cunoștințele de management şi legislație școlară. ,,Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 90 de minute, a unui test standardizat cu 25 de itemi, cu un singur răspuns corect. Fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,4 puncte. Evaluarea se realizează automat, prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat ”promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7"

Subiectele pentru aceste probe vor fi elaborate de Centrul Național pentru Curiculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației și specialiști în psihometrie.

Proba de interviu, cu următoarele etape:

• ,,evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 6 la prezentul proiect de metodologie). Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală."
• ,,evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii planului managerial."

Mai puțin timp pentru contestații

Una dintre schimbările majore vizează reducerea drastică a termenului în care candidații pot contesta rezultatele.

Astfel, notele obținute la proba de evaluare a competențelor și la proba scrisă pot fi contestate în cel mult 2 ore de la afișarea rezultatelor, față de 48 de ore în vechea metodologie. Pentru proba de interviu, termenul de contestare propus este de 24 de ore.

Cine va face parte din comisiile de evaluare

Proiectul introduce o structură detaliată a comisiei de interviu, formată din cinci membri:

• un inspector școlar/metodist (președinte);
• doi reprezentanți ai unității de învățământ;
• un reprezentant al primarului;
• un reprezentant din zona resurselor umane sau mediul universitar.

În plus, documentul prevede că în lipsa desemnării oficiale a membrilor de către instituțiile responsabile, inspectorul școlar general poate numi înlocuitori din cadrul inspectoratului școlar.

O prevedere similară se aplică și pentru comisia de contestații, care este constituită prin decizia inspectorului școlar general, acesta desemnând inclusiv președintele și o parte dintre membri.

La finalul procedurii, numirea directorilor câștigători se face tot prin decizie a inspectorului școlar general.

Cine poate candida pentru funcția de director

Conform proiectului, pot participa la concurs cadrele didactice care îndeplinesc cumulativ mai multe condiții, printre care:

• studii superioare cu diplomă de licență;
• titularizare în învățământul preuniversitar;
• minimum cinci ani vechime;
• calificativ „Foarte bine” în ultimii doi ani;
• lipsa sancțiunilor disciplinare recente;
• lipsa unor interdicții sau condamnări care afectează dreptul de a ocupa funcții de conducere;
• apt medical;
• fără statut de colaborator sau lucrător al fostei Securități.

Ce spun experții: „Concursul nu este un portal magic”

Specialista în educație Gabriela Bartic consideră că introducerea unui concurs structurat este un pas pozitiv, dar insuficient pentru o reformă reală a sistemului.

„Faptul că avem un concurs este, în sine, un lucru bun. Orice sistem are nevoie de un mecanism de selecție, iar această metodologie încearcă să introducă mai multă structură și o anumită diversitate în evaluare — de la testarea competențelor, până la interviu și proiect managerial. Este important și faptul că apar mai multe perspective în evaluare, inclusiv din afara școlii, ceea ce poate aduce un plus de echilibru”, explică aceasta. 

Totuși, subliniază că simpla existență a unei proceduri nu garantează calitatea liderilor din școli:

Un concurs nu este un „portal magic” în care intri fără competențe și ieși format și gata pentru job, orice job, cu atât mai mult pentru cel de director de școală. Este, în cel mai bun caz, un mecanism care poate filtra candidații și îi poate lăsa în cursă pe cei mai bine pregătiți dintre cei care aleg să participe.

Întrebată dacă vom vedea transformări reale în sistem odată cu noua metodologie, Gabi Bartic a răspuns:

Transformările reale nu vin doar din metodologie, ci din calitatea formării oamenilor care intră în sistem și din sprijinul pe care îl primesc ulterior.

Totodată, subliniază că un concurs poate selecta candidați, dar nu poate compensa lipsa de pregătire managerială sau absența unor standarde clare de performanță.

,,Dacă vrem schimbare reală, trebuie să ne uităm nu doar la cum selectăm directorii, ci și la cum formăm competențe manageriale, cum construim și cum cultivăm relațiile din școli, cum se raportează întegul colectiv la management, în esență - la cum îi evaluăm (for,mal și informal) și la ce așteptări avem, concret, de la ei", a adăugat Gabi Bartic. 

Printre direcțiile necesare pentru o reformă reală, aceasta enumeră:

• criterii clare de performanță legate de rezultate și bunăstarea elevilor;
• programe solide de formare managerială;
• un sistem de evaluare și feedback continuu.

„Altfel, riscăm să schimbăm procedura fără să schimbăm, de fapt, rezultatele", atrage atenția Gabi Bartic.