Cum va fi revoluţionat sistemul educaţiei: examene la licee de top şi divizarea inspectoratelor şcolare

Una dintre prevederile proiectului „România educată”, patronat de preşedintele Klaus Iohannis, stipulează posibilitatea liceelor bune de a organiza un examen de admitere propriu, înaintea celui de Evaluare Naţională. Alte modificări ţintesc reorganizarea inspectoratelor şcolare judeţene.

Sistemul preuniversitar de educaţie ar urma să fie modificat, iar despre cum va arăta acesta în viitor au discutat luni, la Cotroceni, liderii alianţei politice aflate la guvernare împreună cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Marţi şi miercuri, au urmat dezbateri în Parlament cu membrii comisiilor de învăţământ şi cu cei ai societăţii civile. 

După întrevederea de luni, vicepremierul Dan Barna a declarat că s-a luat în discuţie posibilitatea ca liceele la care cererea depăşeşte oferta să-şi poată organiza singure examen de admitere, urmând ca locurile rămase să fie ocupate prin repartizarea computerizată a elevilor în ordinea mediilor obţinute la Evaluarea Naţională. 

„Aceasta este şi părerea altor colegi” 

Organizarea unui examen propriu de admitere la liceele bune ar fi o măsură necesară, apreciază profesorul Sever Popa, directorul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, unul dintre liceele de top. „Ştiu că aceasta este şi părerea altor colegi din ţară, de la colegiile centenare, în ideea creşterii autonomiei”, subliniază directorul. 

Pe actualul sistem de admitere, adaugă Sever Popa, selecţia este foarte greu de făcut la vârf. „Dacă vă uitaţi pe rezultatele admiterii, o să vedeţi că sunt foarte multe note mari şi se repetă aceeaşi medie de mai multe ori, iar departajarea este foarte greu de făcut printr-un examen calibrat pentru toţi elevii”, argumentează profesorul. 

Pentru a fi mai clar, profesorul a dat exemplul unui elev care ia nota 10 la examenul de Matematică, dar nota 8 la Limba română şi, în loc să ajungă la real, pentru care avea reale calităţi, ajunge la uman. 

Argumentele şcolilor de top 

Sever Popa mai spune că, în ceea ce-l priveşte, ar merge pe un sistem hibrid. „Eu, şcoală, de exemplu, îmi propun ca, din 10 clase, să ocup 5 clase prin concurs. Celelalte să meargă la repartizarea computerizată. De ce? În felul acesta atenuăm dezavantajele celor două căi: când dădeau examen la liceu, un copil foarte bun care concura la un liceu de renume putea să cadă sub linie, el fiind în continuare foarte bun. Şi ajungea la un liceu industrial. Dacă s-ar fi luat în considerare rezultatele lui de pe parcursul gimnaziului eventual şi al examenului de Evaluare Naţională, s-ar fi văzut altceva. Deci, acesta era un dezavantaj al examenului dat pe toate unităţile şcolare. Pe repartizarea computerizată, elevii foarte performanţi pe o anumită disciplină – pe matematică, să spunem – sunt mai puţin performanţi pe materiile umaniste, la literatură – care este jumătate din Evaluarea Naţională. Nu că nu pot lua notă mare. Dar, dacă au luat 10 la matematică şi 9 la literatură, deja sunt daţi în jos cam mult. Ei bine, un examen croit pe specificul şcolii – matematică, de exemplu – i-ar ajuta”, explică profesorul. 

Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie? 

Pachetul de reforme din proiectul „România educată” mai prevede măsuri de reorganizare a inspectoratelor şcolare judeţene. În locul lor se vor forma Centre judeţene pentru învăţământ preuniversitar, care se vor afla tot în subordinea Ministerului Educaţiei, şi care se vor ocupa de reţeaua şi infrastructura şcolară; echitate şi participare şcolară; resursa umană şi parcursul profesional; evaluări şi examene naţionale; management educaţional; sprijin şi consiliere. 

Casele Corpului Didactic vor fi la rândul lor înlocuite cu Centre judeţene pentru formarea continuă, asistenţă şi resurse educaţionale – CJ-FCARE – care vor fi subordonate tot Ministerului Educaţiei. 

În plus, la nivel judeţean, ARACIS – instituţia care evaluează calitatea în învăţământul preuniversitar şi care acreditează unităţile de învăţământ de stat şi private – va avea direcţii de asigurare a calităţii şi inspecţie şcolară – DJACIS.  

Reorganizarea inspectoratelor şcolare judeţene este o problemă care a fost pusă şi în timpul ministeriatului prof.dr. Mircea Dumitru. „Ce m-a frapat pe mine atunci, în 2016, a fost imensa politizare a inspectoratelor. Şi faptul că deciziile se luau, de foarte multe ori, la partid şi nu ţineau cont de logica sistemului de educaţie, de interesele elevilor şi ale şcolii”, a subliniat prof.dr. Mircea Dumitru. 

În opinia acestuia, inspectoratele trebuie neapărat reorganizate astfel încât inspectorul general, chiar dacă are o susţinere politică, să fie în primul rând un om al şcolii şi pentru şcoală. „Adică nu să răspundă doar politic în faţa liderului local sau în faţa partidului, ci să aibă o anumită autonomie decizională – o marjă mai amplă – care să fie întărită şi de conducerile şcolilor. În acest fel, va fi mai aproape de decizia care se ia în interesul elevilor”, a punctat fostul ministru al Educaţiei. 

Cum ajungem să avem în inspectorate oameni ai şcolii şi nu oameni politici? „Tot aşa cum avem concurs de manager la nivel de şcoală sau la nivelul oricărui specialist în învăţământ, putem avea un astfel de proiect şi pentru inspectori. Sigur că aici e şi o funcţie care are şi o componentă politică, pentru că în democraţie politicile le fac partidele, dar un inspector este în primul rând un profesor şi trebuie să fie un specialist al domeniului, nu doar un om de partid”, a conchis prof.dr. Mircea Dumitru.