Cum sunt deturnaţi banii alocaţi şcolilor dărăpănate
0Şcolilor mai sărace li se ia o parte din bani de către autorităţile locale pentru ca acestea să poată plăti salariile profesoriilor din şcolile de top. Acest lucru se întâmplă din cauza procesului de redistribuţie a fondurilor de bază care trebuie să acopere în primul rând lefurile cadrelor didactice, care de cele mai multe ori sunt mult mai mari în şcolile de prestigiu.
Cel puţin asta rezultă dintr-o analiză prezentată de Coaliţia Pentru Educaţie şi Centrul pentru Politici Educaţionale (CPE), al cărei autor este Cezar Mihai Haj.
Ca să înţelegem de ce banii şcolilor sărace (fără dotări minime precum toalete sau cabinete medicale) ajung tot la şcolile mai potente din punct de vedere financiar, trebuie să înţelegem cum funcţionează mecanismul redistribuirii banilor alocaţi unităţilor de învăţământ.
Prima chestiune importantă este că banii sunt distribuiţi către şcoli, prin primării, pe baza următoarei formule: numărul de elevi înmulţit cu costul per elev (3.740 de lei). O altă caracteristică relevantă este că, din totalul fondurilor de bază, 89% este folosit pentru salarii, restul banilor mergând către plata utilităţilor, a materialelelor didactice sau pentru pregătirea profesională a dascălilor, explică specialiştii în Educaţie.
Cum se redistribuie fondurile şcolilor
Şcolile bogate atrag, în general, profesori cu mai multă vechime, cu grade didactice mai înalte, şi care beneficiază de diverse sporuri. Prin urmare, costurile pentru plata salariilor acestora sunt mai mari comparativ cu cele pentru cadrele didactice din şcolile de la sate, unde nu sunt suficienţi dascăli sau nu toţi sunt calificaţi. În consecinţă, se cheltuiesc mai puţine fonduri pentru ei, ajungându-se în situaţii în care şcolile cu pricina nu apucă să utilizeze toţi banii pentru salarii. De exemplu, un profesor de gradul I poate ajunge la un salariu de 4.000 de lei brut, fără sporuri, în timp ce un profesor necalificat câştigă 1.658 de lei. Mai mult, şcolile sărace nu pot folosi banii respectivi pentru investiţii, pentru că legea le interzice. Astfel, prin redistribuţie, se ajunge la cazuri în care banii necheltuiţi de unităţile şcolare cu o situaţie mai precară, să ajungă tot la cele care sunt mai bine cotate, explică preşedintele CPE, Dana Alexe.
Lefuri mai mari pentru unii dascăli
Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, anunţa, luna trecută, că se gândeşte să pună în practică propunerea Ecaterinei Andronescu ca profesorii din şcolile de renume să fie plătiţi diferenţiat. Fosta şefă de la Educaţie a explicat că gândul „a bătut-o” cu prilejul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Colegiului Naţional „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Buzău. Pe de altă parte, unii dintre dascălii spun că este o măsură discriminatorie. „Măsura ar face mult rău. Progresul şi performanţa cea mai mare este atunci când ridici un copil de la nota 4.00 la nota 6.00. Acolo e o muncă extraordinară. Dacă salarizăm mai bine un profesor care duce un elev de la nota 9.00 la nota 10.00, s-ar putea să demotivăm profesorii buni care nu sunt în şcoli considerate de elită“, a explicat la acea dată, profesoara de Română, Cristina Tunegaru.