Cum explică profesorii rezultatele dezastruoase de la simularea la BAC
0Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a centralizat rezulatele obţinute de elevii claselor a XI-a şi a XII-a participanţi la simularea naţională a examenului de Bacalaureat 2016. Doar 38,39% din elevii de clasa a XII-a au obţinut medii de promovare, respectiv note de 6 şi peste 6. În ceea ce priveşte rata de promovare la clasa a XI-a, aceasta este de 25,76%.
Datele furnizate de Ministerul Educaţiei arată că doar 64,6% dintre elevii de clasa a XII-a au obţinut note peste 5 la limba şi literatura română, cu toate că profesorii au catalogat subiectele date la examen ca fiind uşoare. În ceea ce priveşte proba obligatorie a profilului - Matematică sau Istorie, 53,2% dintre elevii de clasa a XII-a care au participat la simularea examenului au obţinut, la aceste materii, notă peste 5.
Potrivit profesorului de matematică Ştefan Vlaston, cea mai plauzibilă expicaţie pentru rezultatele simulării de la Bacalaureat este lipsa de motivaţie a elevilor pentru simulare.
”Nu au avut motivaţie şi interes pentru aceste simulări. Elevii ştiu că notele nu se trec în catalog, iar prin această prismă nu au depus eforturi. Pe de altă parte, nu ştim dacă procentele sunt reale, în contextul în care nu ştim câţi elevi au lipsit. Ministerul ne prezintă situaţia de promovare a elevilor care s-au prezentat la simulări, dar cei care nu s-au prezentat nu sunt tot ai noştri?!”, ne-a declarat profesorul Ştefan Vlaston.
Totodată, profesoara de română, de la Colegiul ”I.L.Caragiale”,Adina Papazi consideră că subiectele de la limba şi literatura română au fost uşoare, iar rata de promovare a simulării la această materie ar fi trebuit să fie mai mare.
”Este inadminisbil să pici când subiectele sunt accesibile, dar aceasta este oglina a ceea ce, în general, defineşte, generaţia aceasta, respectiv dezinteresul. Este o generaţie cu o apetenţă pentru studiu extrem de scăzută”, ne-a spus proesoara.
Nu există şcoală diferenţiată
Profesorul Ştefan Vlaston consideră că rezultatele sunt efectul unui sistem de învăţământ de tipul ”Patul lui Procust”, în care nu există termenul de ”şcoală diferenţiată”.
”Nu există o corelare între piaţa muncii şi ceea ce învaţă copiii la şcoală. Mai mult decât atât nu avem şcoală diferenţiată, astfel încât să se predea în funcţie de personalitatea, înclinaţiile, capabilităţile şi resursele elevului. Noi facem ”Patul lui Procust”, mai spune profsorul.
Simulările judeţene din mai, bune sau degeaba?
Ministerului Educaţiei recomandă organizarea unor simulări judeţene la începutul lunii mai, pentru a se urmări evoluţia elevilor. Cei doi profesori au viziuni puţin distincte.
”Mare lucru nu mai e de făcut. Să recupereze elevii în câteva luni ce nu au reuşit în ani de zile este imposibil”, a comentat profesorul de matematică, Ştefan Vlaston.
Conform profesoarei de română, Adina Papazi, o nouă simulare nu are ce să strice, pentru că abia ştiu şi copiii cum îşi planifică învăţarea şi îşi află punctele slabe.