Creşterea costurilor standard per elev aduce profesorilor o mărire salarială în medie de 15%
0Finanţarea cheltuielor privind salariile profesorilor pe cap de elev a crescut de la 3.043 lei/an la 3.740 lei, luând ca sistem de referinţă învăţământul gimnazial din mediul urban. Totodată, pentru anul 2017 finanţarea pregătirii profesionale a cadrelor a crescut de la 321 lei/an la 330 de lei, potrivit unor hotărâri adoptate în şedinţa de miercuri a Guvernului.
Potrivit Preşedintelui Federaţiei Sindicale din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, creşterile nu sunt spectaculoase, dar reflectă o creştere salarială de 15%.
„Nu reprezintă o creştere spectaculoasă. Este o reactualizare cu rata inflaţiei, cel puţin pe partea de infrastrură, iar pe partea de resurse umane se regăseşte creşterea salarială, în medie de 15%, dar costurile standard trebuie analizate mai în profunzime, pentru că anumite decizii luate anul trecut generează o creştere a numărului de norme şi posture din sistem. În noile planuri cadru de la clasa a V-a, apar în plus două ore, automat generează o creştere a numărului de posture şi norme.Aceste ucruri vor trebui să se regăsească într-o finanţare corespunzătoare. Nu ai de unde să tai pentru a creşte numărul de norme la nivelul clasei a V-a. Astfel, costurile standard vor trebuie reactualizate”, a spus Marius Nistor.
Statul oferă bani şcolilor pentru salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani, precum contribuţii aferente acestora, pe baza costului standard per elev sau preşcolar.
De asemenea, pe baza costului standard per elev se alocă şi finanţarea cheltuielilor cu pregătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi a celor pentru bunuri şi servicii.
Cheltuielile cu pregătirea profesională includ şi cheltuielile legate de formarea continuă şi evaluarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditat. „Acest tip de costuri este determinat prin aplicarea unor coeficienţi de diferenţiere la valoarea coeficientului 1, de bază. Coeficienţii de diferenţiere sunt stabiliţi în funcţie de tipul unităţii de învăţământ (grădiniţă, şcoala gimnazială, liceu teoretic, şcoală profesională, colegiu), numărul de elevi înscrişi, zone de temperatură (sunt şase zone de temperatură identificate), precum şi mediul urban/rural. De exemplu, pentru un liceu din zona 1 (judeţele Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman) cu până la 300 de elevi înscrişi, coeficientul aplicat va fi 1,1661, în timp ce pentru aceeaşi categorie de unitate de învăţământ situată în zona 6 (judeţele Bistriţa-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Suceava) coeficientul aplicat va fi 1,3061”, arată un un comunicat al Guvernului României.
Cum arată cheltuielile cu salariile pe nivel şi mediu
Astfel, pentru un număr mediu de 18 copii din învăţământul preşcolar cu program normal din mediul rural, costul standard va fi de 2.712 lei, iar pentru un număr mediu de 20 de copii de la acelaşi nivel din mediul urban standardul de cost pe elev va fi de 2.480 de lei. La nivelul învăţământului primar, costul standard pe elev la un număr mediu de 18 elevi pe clasă din rural va fi de 3.400 de lei, iar costul standard pe elev la un număr mediu de 24 de elevi pe clasă din mediul urban va fi de 2.854 de lei. La nivelul învăţământului gimnazial, costul standard pe elev la un număr mediu de 20 de elevi din mediul rural va fi de 4.301 lei, iar costul standard pe elev la un număr mediu de 25 de elevi din mediul urban va fi de 3.740.