Copiii din Europa încep să înveţe limbi străine la vârste din ce în ce mai mici

Conform unui raport publicat joi de Comisia Europeană, copiii din Europa încep să studieze limbile străine mult mai devreme, cei mai mulţi între 6 şi 9 ani. În ultimii 15 ani, majoritatea ţărilor au redus vârsta de începere a studiului obligatoriu al limbilor străine, iar unele au inclus aceste cursuri chiar în programa preşcolară.

Raportul despre Date de referinţă privind predarea limbilor în şcolile din Europa 2012, lansat joi de Comisia Europeană (CE), confirmă faptul că engleza este cea mai predată limbă străină în aproape toate ţările europene, urmată de departe de franceză, spaniolă, germană şi rusă.

Cercetarea arată că, în ultimii 15 ani, ca urmare a măsurilor statelor UE de a introduce cursurile obligatorii de limbi străine mult mai devreme, chiar de la grădiniţă, copiii învaţă o limbă străină de la 6-9 ani, în medie. În România, elevii învaţă obligatoriu o limbă străină de la 8 ani.

De exemplu, comunitatea germanofonă din Belgia oferă copiilor lecţii de limbi străine de la vârsta de 3 ani. 

”Mă bucur să constat că până şi cei mai tineri dintre cetăţenii noştri au parte de bucuria de a descoperi limbile străine. Îi încurajez, de asemenea, pe cei interesaţi să nu se limiteze la cele mai vorbite limbi străine, pentru a putea aprecia cu adevărat incredibila diversitate lingvistică a Europei”, a declarat Androulla Vassiliou, comisarul pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Raportul subliniază că un număr tot mai mare de elevi studiază acum două limbi timp de cel puţin un an în cadrul învăţământului obligatoriu. 

În plus,  majoritatea ţărilor au redus în ultimii 15 ani vârsta de la care se începe studiul limbilor străine conform programei obligatorii, excepţie făcând Belgia (comunitatea francofonă), Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Ţările de Jos, Finlanda, Suedia şi Regatul Unit. 

În medie, în anul şcolar 2009/2010, peste 60% dintre elevii de gimnaziu învăţau două sau mai multe limbi străine, ceea ce înseamnă o creştere de peste 14% faţă de anul şcolar 2004/2005. În aceeaşi perioadă, proporţia elevilor de şcoală primară care nu învăţau o limbă străină a scăzut însă de la 32,5% la 21,8%.

Engleza, în topul preferinţelor

Engleza este cea mai predată limbă străină în aproape toate cele 32 de ţări incluse în studiu (cele 27 de state membre, Croaţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia), tendinţă care s-a accentuat considerabil din 2004/05. 

În gimnaziu şi la în cadrul învăţământului liceal general, procentajul studenţilor care învaţă engleza depăşeşte 90%. Doar o mică parte dintre elevi (0-5%, în funcţie de fiecare ţară) învaţă alte limbi decât engleza, franceza, spaniola, germana şi rusa.

Raportul confirmă între altele o constatare destul de surprinzătoare, şi anume că puţine sunt ţările care le impun profesorilor de limbi străine, în perioada de stagiu, să petreacă o perioadă de timp în străinătate pentru imersiune lingvistică. 

Profesori şcoliţi mai mult din cărţi

Numai 53,8% dintre profesorii de limbi străine care au participat la studiul european recent publicat cu privire la competenţele lingvistice afirmă că au studiat mai mult de o lună într-o ţară în care se vorbeşte limba pe care o predau. 

Această cifră medie ascunde însă o mare varietate de situaţii: în timp ce aproape 80% dintre profesorii spanioli au studiat mai mult de o lună limba aleasă într‑o ţară în care aceasta se vorbeşte, numai 11% dintre profesorii din Estonia au avut o experienţă similară. 

Pornind de la aceste constatări, se pune întrebarea dacă expunerea viitorilor profesori la limba pe care o predau în ţara unde aceasta se vorbeşte ar trebui să fie considerată un criteriu al calităţii în formarea profesorilor.

Multilingvismul în UE

Datele studiului CE provin din patru surse principale: Eurydice, Eurostat, studiul european privind competenţele lingvistice şi studiul internaţional PISA (Programme for International Student Assessment) al OCDE.

Scopul vizat este o Europă în care să se predea oricui de la o vârstă foarte fragedă cel puţin două limbi străine pe lângă limba maternă. Obiectivul „limba maternă +2” a fost stabilit de şefii de stat şi de guvern din UE la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona din martie 2002. 

Pentru a încuraja progresele către îndeplinirea acestui obiectiv, noua strategie a Comisiei privind regândirea competenţelor, care urmează să fie adoptată în noiembrie, va propune criterii de referinţă pentru învăţarea limbilor.