Cercetătorii de la UBB Cluj fac vineri grevă japoneză, în semn de protest faţă de subfinanţarea din sistem

Mai mulţi cercetători de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, care a devenită deja cunoascută pentru proiectele sale de cercetare, cum ar fi sângele artificial, au anunţat că fac grevă japoneză vineri, purtând banderole albe pe braţe, în semn de protest faţă de subfinanţarea din sistemul de cercetare din România, codaşă de altfel în UE la acest capitol. Oficialii promit că până în 2020 cercetarea va primi 2% din PIB.

Cosmin Farcău, unul dintre cercetătorii de la Facultatea de Fizică a UBB Cluj-Napoca, a declarat, vineri, pentru Mediafax, că cercetarea beneficiază, în România, de o finanţare de 0,3% din PIB, în timp ce media din UE este de 2%. Prin această grevă japoneză, cercetătorii clujeni vor să tragă un semnal de alarmă faţă de această situaţie în care se află cercetarea din România.

”Am declanşat o grevă japoneză şi purtăm banderole albe pe braţe în semn de protest faţă de subfinanţarea din sistem. Vrem să tragem un semnal de alarmă pentru că finanţarea cercetării în România este la pământ. Noi credem că trebuie să se schimbe ceva, pentru că cercetarea ştiinţifică este un domeniu care aduce progres şi dezvoltare tehnologică. Cerem să se aloce bani universităţilor pentru cercetare şi să existe o competiţie corectă pentru proiecte de cercetare”, a spus Farcău.

Potrivit acestuia, numai la UBB Cluj-Napoca sunt aproximativ 300 de cercetători tineri care trăiesc doar din contracte de cercetare pe durată determinată, iar mulţi pleacă în străinătate.

"Noi, cercetătorii, trăim efectiv din proiecte de cercetare. Sunt tineri extrem de talentaţi care pleacă în străinătate, acesta este efectul situaţiei”, a spus Farcău.

Acesta a adăugat că mai mulţi cercetători de la UBB vor participa, vineri seară, la mitingul şi marşul de protest anti-Ponta, care vor avea loc în centrul municipiului Cluj-Napoca.

Proteste şi în Capitală

Nemulţimiri există şi în rândul cercetătorilor din alte judeţe din ţară. Câteva zeci de angajaţi din sectorul cercetării au pichetat de curând sediul Ministerului Educaţiei din Capitală, nemulţumiţi de întârzierea salariilor şi de condiţiile de lucru.

"Oamenii se afla intr-o situatie foarte dificila, multi dintre ei neprimindu-si salariile de luni de zile. In ultima perioada, numarul salariatilor din Cercetare a scazut dramatic, de la peste 170.000 in intervalul 1989-1992, la numai 17.000 in prezent", potrivit liderului Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România, Radu Minea.

Pe ce se duc banii din Cercetare

Guvernul României a aprobat, la finele lunii octombrie, noua Strategie Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, care susţine rolul strategic al cercetării ca motor de creştere a competitivităţii economice şi urmăreşte conectarea la noile priorităţi ale ştiinţei şi tehnologiei din UE stabilite de strategia Europa 2020.

Vor fi finanţate domeniile de specializare inteligentă, domeniile publice esenţiale, cum e sănătatea, dar şi cercetarea fundamentală.

2% din PIB pentru investiţii publice şi private în cercetare

„Obiectivele promovate prin SN CDI 2020 în privinţa dezvoltării sistemului naţional CDI susţin realizarea în orizontul 2020 a ţintei de 2% din PIB investiţii publice şi private în cercetare, ţintă asumată de România în contextul Strategiei Europa 2020. Este un obiectiv foarte ambiţios, care implică o creştere a investiţiilor în următorii ani. Este decisiv să continuăm schimbarea începută în 2013, astfel încât să creăm un mediu favorabil şi atractiv pentru investiţiile private în cercetare prin finanţarea cercetării cercetării aplicate, precum şi prin parteneriate public-privat între institutele de cercetare, universităţi şi mediul economic-antreprenorial. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari provocări din perioada 2014-2020 iar pentru a realiza acest obiectiv este necesară o schimbare şi în structura şi comportamentul companiilor, pentru a deveni adevăraţi promotori ai inovării, pe baza eforturilor proprii de cercetare-dezvoltare", a mai spus ministrul Mihnea Costoiu.