Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale: Programele „Fizica şi Chimia Altfel“ continuă. Ministerul Educaţiei ar putea grăbi rezultatele

„Ţinta noastră este să-i formăm şi pe restul de 3.000 de profesori de Fizică, cu impact în educaţia a 300.000 de elevi din toată ţara”, a transmis preşedintele Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, Cristian Hatu. Până în prezent, prin programul iniţiat de organizaţie „Fizica şi Chimia Altfel“, peste 1.700 de profesori au beneficiat de formare.

Acest lucru este posibil prin formarea, în 2017, a încă 450 de profesori de Fizică în cadrul programului Fizica Altfel, lansat de către Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE), organizaţie non-guvernamentală are ca misiune îmbunătăţirea modului de predare a ştiinţelor exacte în sistemul public de învăţământ. Testele internaţionale arată că în jur 40% dintre elevii români de 15 ani nu deţin abilităţi de bază care să le permită să înţeleagă un text sau să îşi explice un fenomen din lumea înconjurătoare

Alţi 90.000 de elevi din şcolile de stat vor învăţa Fizică la clasă într-un mod aplicat, prin utilizarea unor metode şi instrumente noi de predare şi învăţare, bazate pe investigaţie, care stimulează gândirea, curiozitatea, implicarea şi motivaţia copiilor.

„Ţinta noastră este să-i formăm şi pe restul de 3.000 de profesori din toată ţara, care să producă impact pe formarea a 300.000 de elevi”, a declarat Cristian Hatu, preşedintele CEAE la conferinţa „Ştiinţele exacte: direcţii strategice, bune practici şi soluţii pentru o economie competitivă”, desfăşurată vineri, 24 noiembrie, la Bucureşti. Alte idei din cadrul conferinţei:

·  S-au întâmplat mai multe lucruri în ultimii ani care fac, în sfârşit, posibilă o transformare a sistemului de educaţie. Unu: schimbarea modului în care predau profesii la clasă (Fizica şi Chimia sunt două exemple). Doi: modificări ale unor programe şcolare, care arată acum ca în ţările cu sisteme performante. Trei: recomandările OECD-UNICEF de schimbare a evaluării în România (acestea sunt riguros fundamentate).

·  Schimbările începute sunt exact ca cele făcute în ţările aflate în zona de top a ierarhiei. Dacă este să ne uităm la zona de ştiinţe exacte, aceste ţări sunt Germania, Portugalia sau Polonia. Ele au făcut asemenea schimbări acum 10-15 ani.

·  Dacă Ministerul Educaţiei va merge cu frâna de mână trasă şi în următorii ani, mediul privat şi societatea civilă vor debloca mai greu lucrurile din interior. Schimbarea este posibilă, însă cea de substanţă, cu impact real, se produce numai dacă autorităţile decid să sprijine această schimbare. Este vorba nu doar de emiterea unor acte normative, ci şi de sprijin financiar din partea Guvernului. Altfel, vom avansa, dar o vom face lent, în viteza întâi.

·   „Putem ajunge unde vrem numai dacă există coerenţă în procesul de educaţie”- Nicolae Zamfir, director, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei.

Printre vorbitorii conferinţei „Ştiinţele exacte: direcţii strategice, bune practici şi soluţii pentru o economie competitivă” s-au numărat factori de decizie; agenţi ai schimbării în procesul de predare - învăţare a ştiinţelor exacte la clasă; experţi şi lideri implicaţi în politici publice educaţionale din România, Germania şi Portugalia; profesori şi elevi.

Despre Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE):

·   Este o organizaţie non-guvernamentală are are ca misiune îmbunătăţirea modului de predare a ştiinţelor exacte în sistemul public de învăţământ.

·   CEAE a introdus conceptul de alfabetizare funcţională a elevilor pe agenda publică din România, prin lansarea în iunie 2016 raportului „Scăderea analfabetismului funcţional - o posibilă prioritate strategică”.

·  Rezultatele înregistrate de CEAE cu programul Fizica Altfel:

·  peste 1.700 de profesori pregătiţi să dezvolte elevilor abilităţi solicitate de piaţa muncii (gândire critică, rezolvare de probleme nestandard, lucru în echipă etc.);

· peste 100.000 de elevi care beneficiază de un nou mod de lucru la clasă şi cărora li se retrezeşte interesul pentru ştiinţe;

· elevii care lucrează altfel au performat cu 14% mai bine decât cei din grupul martor;