Ce se întâmplă atunci când aplici la studii în străinătate după deadline

„La [International Business Academy din Danemarca] am aplicat pe ultima sută de metri. Aplicasem de prin iarnă la altă facultate din Danemarca, dar apoi [...] am descoperit IBA, şi mi-am schimbat decizia pe loc. Am completat o altă aplicaţie şi cei de la EDMUNDO au trimis-o şi pe cea de-a doua.”

Aceasta este experienţa lui Antonio Vlăsceanu, care a aplicat la un program de studii de licenţă în Danemarca în mai 2012, la mai mult de două luni de la termenul-limită oficial pentru înscrierile în acea ţară.

Deadline-urile pentru trimiterea dosarelor de aplicare la programe de licenţă, precum cel din Marea Britanie (15 ianuarie), cele din Danemarca şi Suedia (15 martie) sau cel din Olanda (1 iunie) pot părea pentru tinerii români nişte termene a căror depăşire ar face inutil un efort de a se mai înscrie la studii în străinătate. Pentru Antonio, însă, întârzierea nu a fost un obstacol imposibil de depăşit – acum este student la IBA la un program de e-Design, un amestec între business şi design, după cum îl descrie chiar el.

Antonio Vlăsceanu, alături de alţi câţiva studenţi români de la IBA, au împărţit în campus mărţişoare de 1 martie

Cazul lui nu este unic: „Aproximativ 30% din aplicanţii din 2012 şi-au trimis aplicaţia după deadline”, spune Raluca Paraschivoiu, Communication and Recruitment Coordinator la EDMUNDO. Acestea sunt aşa-numitele late applications, dosare trimise după termenul-limită. În principiu, o astfel de aplicaţie nu este dezavantajată în procesul de selecţie – cu o excepţie: anumite programe devin indisponibile pe măsură ce locurile se ocupă.

„Pot aplica cu aceleaşi şanse de admitere, însă doar dacă îşi găsesc programe de studiu de interes pentru ei din aria celor care mai sunt deschise”, explică Raluca Paraschivoiu.

Criteriul pentru disponibilitatea locurilor este, desigur, popularitatea programelor, dar chiar şi în cele mai căutate domenii rămân variante pentru cei interesaţi: „Există o distribuţie a celor mai populare programe şi, în funcţie de aceasta, cele de IT, Computer Science şi Business întoteauna vor fi cele mai căutate, dar chiar şi acestea pot avea multiple specializări – şi atunci paleta de opţiuni este mult mai largă şi pot găsi programe deschise.”

 Ce ar trebui să facă cineva care vrea să afle care sunt opţiunile pe care le mai are la dispoziţie? „Poate fi destul de complicat. Trebuie să ştie unde să caute. În funcţie de destinaţia de interes, trebuie consultate platforme sau alte motoare de căutare specifice. De exemplu, pe UCAS [platforma de înscriere la studii de licenţă în Marea Britanie] există o secţiune specială în care poţi căuta efectiv programul şi verifici dacă se mai poate aplica sau e închis. În Danemarca, nu există o asemenea platformă, dar informaţiile se află direct de la instituţiile de învăţământ. Cel puţin pe EDMUNDO, lucrăm cu universităţile pe partea asta şi cerem update-uri după deadline astfel încât să ştim unde putem să mai trimitem [aplicaţii]”, notează Raluca Paraschivoiu.

Este necesar ca o late application să fie mai convingătoare pentru a compensa întârzierea? Antonio Vlăsceanu menţionează importanţa prezentării unei viziuni clare a aplicantului asupra viitorului său:  „Cred că cel mai mult a contat faptul că am ştiut ce vreau şi acest lucru l-am scris în eseul personal. Nu a fost ceva pompos, dar ce am scris a fost adevărat. Practic, mi-am scris gândurile pentru următorii ani în două pagini de hârtie.”

Raluca Paraschivoiu, EDMUNDO

Raluca Paraschivoiu adaugă ca un factor-cheie implicarea activă a tănărului în procesul de aplicare şi subliniază importanţa entuziasmului lui: „Oricum ar trebui să se asigure că aplicaţia lui este completă şi că este cât mai bună, însă, indiferent de modalitatea de aplicare pe care o alege, ideal ar fi să păstreze o comunicare eficientă cu universitatea, directă sau indirectă, astfel încât să arate că el este interesat. În momentul în care doar trimite o aplicaţie şi nu arată în nicio formă interesul lui, cu siguranţă va pierde multe detalii importante care ar putea contribui la decizia [asupra aplicaţiei lui].”

Existenţa posibilităţii de a aplica după deadline nu înseamnă însă că pentru un potenţial aplicant nu contează cât de târziu alege să-şi construiască dosarul. Întârzierile reduc treptat plaja de programe pentru care poate opta şi, în plus, îi limitează opţiunile de finanţare, cazare şi nu numai:

„Pentru majoritatea destinaţiilor, deadline-urile sunt stricte în privinţa cazării şi găsirea unui loc în campus poate să depindă de momentul trimiterii aplicaţiei. De asemenea, mai sunt şi alte detalii post-aplicaţie – informaţii despre oraş, legături cu viitori colegi care au aplicat în acelaşi an, bilete de avion – pentru care este nevoie de organizare planificată pe o durată cât mai lungă.”

„[Unele burse] au deadline-uri foarte apropiate de deadline-ul de aplicaţie, iar în momentul în care ei aplică pentru burse, trebuie să fi avut deja oferta, şi asta depinde în primul rând de un răspuns rapid din partea universităţii, dar şi de data la care au aplicat efectiv,” mai precizează Raluca Paraschivoiu