Ce îi gonește pe studenți din facultățile românești
0Un nou an universitar începe la 1 octombrie. Din efectivul de studenți admiși în anul I însă, mai mult de 40% nu vor mai ajunge să susțină și examenul de licență.
Cel puțin la Universitatea din București, una dintre universitățile de elită din țară, afirmă Teodor Radu Iancu, student la Universitatea din București, vicepreședinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, ANOSR.
Trei sunt marile motive pentru care tinerii ajung să nu mai finalizeze nici măcar studiile de licență, iar dintre acestea se distinge cel al dificultăților socio-economice. „Aceasta este o realitate, din păcate și aici statul ar putea interveni cu măsuri mai ample de susținere. Dacă ne uităm că o bursă socială este acum în România de circa 700 de lei pe lună – adică sub 150 de euro. Teoretic, această bursă ar trebui să acopere cheltuielile cu mâncarea și cazarea unui student, așa spune Legea Educației. Dar este evident că în România nu te poți întreține cu 700 de lei, chiar dacă stai la cămin și mănânci la cantină. Asta aduce o rată mare de abandon în facultăți și este păcat pentru că până la urmă sumele care ar trebui investite nu sunt atât de mari raportat la beneficiile pe care le-ar aduce”, subliniază Iancu.
Vicepreședintele ANOSR adaugă că asociația a propus în urmă cu 6 luni ca aceste burse să crească la 1.100-1.200 de lei. „Ceea ce propunem noi nu este musai o sumă, pentru că o sumă poate fi reglată din pix și uitată acolo, ci suma să fie actualizată constant. Te uiți cât este un meniu la cantina universității unde presupui că mănâncă studentul, cât costă regia de cămin și de la acele două cifre pleci atunci când stabilești bursa minimă. Sigur că nu va fi la fix, pentru că și studentul mai are alte resurse, îl mai ajută și părinții sau are un job part-time, dar, în principiu bursa ar trebui să acopere masa și cazarea. O spune legea, nu o spunem noi. Dacă am reuși să rezolvăm asta, cu siguranță s-ar reduce mult și din rata de abandon”, mai spune vicepreședintele ANOSR.
Cei mai expuși riscului de a părăsi cursurile universitare din acest motiv sunt studenții care vin din provincie și ai căror părinți nu sunt foarte înstăriți.
Lipsă de convergență cu piața muncii
În al doilea rând, sunt cei care renunță din motive de oportunitate a carierei, în sensul în care nu și-au ales zona pe care se potrivesc, iar în al treilea rând, cei care renunță din lipsa de convergență cu piața muncii. „Își dau seama că domeniul pe care și l-au ales nu are cerere pe piața muncii. Și, de asemenea, mai este o problemă – faptul că universitățile nu sunt musai axate pe a-i primi cum se cuvine pe studenții de anul I, în sensul de a le pregăti programe de acomodare, așa cum se întâmplă la universitățile din afară și se dovedește a fi util”, punctează reprezentantul studenților.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul total al absolvenților din anul școlar și universitar 2020/2021 a fost de 476. 600 de elevi și studenți, în scădere cu 7,5%, comparativ cu anul precedent.
Cifrele mai arată că în anul universitar 2021-2022 au fost înscrişi în învăţământul superior 554.000 de studenţi, din care 55,5% au fost studente.
Conform aceleiași surse, în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 131.500 studenţi. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Licențiații au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil de afaceri, administraţie şi drept (26,9%), de inginerie, prelucrare şi construcţii (17,7%), și respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%).
Studiul „Educația superioară în România” publicat în 2022, menționează că rata abandonului universitar a variat între 8,5% în anul 2013-2014 și 9,6%, în anul 2018-2019. Printre domeniile de studiu cele mai vulnerabile sunt menționate filosofia, studiile europene și relațiile internaționale, studiile culturale, politice și geologia, unde ratele de abandon tind către 45%.