Cât de multe ştiu copiii despre mediul înconjurător?

Un raport PISA a relevat faptul că foarte mulţi elevi de 15 ani înţeleg problemele legate de mediul înconjurător şi se simt responsabili faţă de acestea, în timp ce tinerii mai puţin cunoscători subestimează timpul necesar pentru găsirea unei soluţii la probleme apăsătoare ale mediului.

Atunci când au fost întrebaţi de probleme ce ţin de mediul înconjurător şi atitudinea faţă de acestea, majoritatea elevilor în vârsta de 15 ani din ţări ale Organizaţiei de Cooperare Economică şi Dezvoltare(OCED) nu numai că ştiau despre probleme precum poluarea aerului, dispariţia unor specii de plante sau de animale sau lipsa apei, dar, de asemenea, aveau un simţ puternic dezvoltat al responsabilităţii personale şi sociale faţă de aceste probleme.

De exemplu, un procent de 92% din elevi consideră că poluarea aerului reprezintă o problemă seriosă pentru ei înşişi sau pentru alţii din ţara lor, arată studiul OCED.

80% au aceeaşi părere cu privire la problema lipsei energiei electrice, dispariţiei unor plante sau animale şi defrişării pădurilor. 

Alţi 76-78 % din elevi simt acelaşi lucru pentru lipsa apei şi deşeurile nucleare.

Elevii, rezervaţi în privinţa destinului Planetei

Dar cifrele s-au inversat în privinţa optimismului elevilor că se vor găsi soluţii la aceste probleme în următorii 20 de ani:  

• în medie, doar 15% din elevi sau chiar mai puţin cred că se vor face îmbunătăţiri respectabile faţă de problema deşeurilor nucleare, faţă de dispariţia plantelor sau animalelor sau defrişării padurilor pentru utilizarea terenurilor în alte scopuri
• 16% din studenţi cred acelaşi lucru despre poluarea aerului
• numai 18% sunt optimişti despre combaterea lipsei de apă
• 21% au aceeaşi părere despre lipsa curentului electric

Majoritatea elevilor din ţările OCED au declarat că principala sursă de la care au învăţat despre problemele mediului a fost şcoala, chiar dacă familia joacă şi ea un rol important în formarea opiniilor acestora despre problemele de mediu.

Adesea, elevii împărtăşesc simţul responsabilităţii şi optimismul părinţilor faţă de mediu, deşi rezistenţa acestei corelaţii variază de la o ţară la alta şi este mai puternică atunci când vine vorba de sentimente de optimism decât de sentimente de responsabilitate socială.

Notele mici la ecologie, asociate optimismului ”naiv”

Interesant este că măsura în care elevii se simt optimişti faţă de soluţiile la probleme de mediu pentru următorii 20 de ani a fost corelată cu performanţele acestora în ştiinţa mediului: cu cât notele acestora în ştiinţele mediului erau mai mici, pe atât erau de optimişti că situaţia se va ameliora în următoarele două decenii.

Acest lucru se poate datora faptului că lipsa de cunoştinte din domeniu a studenţilor îi face să pară mai optimişti sau că studenţii care sunt optimişti cu privire la viitorul mediului au parte de mai puţină încurajare pentru a deveni cunoscători ai problemelor.

Pe scurt, PISA a descoperit că facând legătura între studiile de ştiinţă a mediului de la şcoală şi aplicarea acestora în lumea reală poate contribui la o promovare a unui sentiment de responsabilitate faţă de mediu.

Dar optimismul sau pesimismul nejustificate despre mediul înconjurător ar putea împiedica elevii să-şi folosească cunoştintele într-un sens pozitiv.

Elevii români pun poluarea aerului pe primul loc în topul factorilor dăunători

Deşi nu este o ţară membră a OCED, ci doar partener, România are procente asemănătoare pentru toate problemele de mediu evidenţiate.

Pentru elevii români cea mai alarmantă problemă de mediu este poluarea aerului. 

Astfel, un procent de 88% dintre aceştia plasează această problemă pe locul frunţaş. Acest rezultat se apropie de media ţărilor OCED de 92% şi punctează bine pe tabela PISA a schimărilor legate de simţul de responsabilitate faţă de mediu.

Cu un procent egal de 97%, elevii din Ungaria, Turcia sau Italia văd această problemă ca pe una mult mai gravă. Lipsa energiei electrice este o problemă la fel de importantă, iar elevii români ţin ştacheta ridicată cu un procent de 81%, cu doar un procent sub media europeană.

La fel de actuală este şi problema dispariţiei unor specii de plante sau animale. 

Elevii din Turcia sau Ungaria, în marea lor majoritate(94%), vad această problemă ca pe una destul de ameninţătoare la adresa lor sau a altor persoane, pe când un procent cu aproape 10% dintre elevi români nu o vad chiar atât de importantă. Media europeană este apropiată de cea românească, însumând 84%. 

Defrişarea pădurilor şi folosirea terenurilor în alte scopuri este evidenţiată de 84% dintre elevii români, iar lipsa apei de 82% dintre aceştia. Un procent mai puţin important de doar 75% arată îngrijorarea elevilor români pentru deşeurile toxice, cu 10% mai puţini elevi ca în cazul Ungariei sau Franţei.

Dacă privim cifrele pentru studenţii care cred că se vor găsi soluţii pentru aceste probleme în următorii 20 de ani, elevii români par a fi destul de optimişti. 

33% dintre elevi văd o speranţă pentru rezolvarea poluării aerului şi a lipsei de energie electrică. Aceştia se dovedesc pesimişti în cazul dispariţiei unor specii de plante şi animale sau al problemei deşeurilor nucleare (22%, respectiv 23%).

Cu un procent mai ,mare de îngrijorare, defrişarea pădurilor nu pare a-şi găsi o soluţie pentru moment. Problema care pare a fi cea mai uşor de soluţionat este cea a lipsei de apă, 35% dintre elevii români fiind optimişti cu privire la găsirea unei soluţii.