Brazilia: educaţia, susţinută de petrol

Banii proveniţi din extracţiile de ţiţei ale ţării sunt folosiţi pentru finanţarea universităţilor publice, dar şi a programelor de cercetare. Petrobas, compania de stat petrolieră care a găsit  noi rezerve, a vărsat 700 de milioane de dolari în programe universitare de ştiinţă şi tehnologie în ultimii trei ani.

Când Dilma Rousseff  a devenit preşedinte al Braziliei la începutul anului, a numit rezervele de petrol ale ţării „paşaportul către viitor". Însă, transformarea a celor între 50 şi 150 de milioane de barili de petrol într-o societate sănătoasă pare a fi o sarcină uşor nerealistă, comentează jurnaliştii de la portalul World University News.

Este nevoie de o nouă elită de cercetători care să dezvolte tehnologiile necesare pentru a exploata aceste rezerve petroliere, cât şi de o armată de ingineri pentru a construi o vastă arie de maşinării care să funcţioneze în ocean, dar şi în rafinării.

Petrobas, gingantul petrolier al statului brazilian, a făcut o masivă investiţie în sistemul universitar. A finanţat programe de ştiinţă şi tehnologie cu 2,8 milioane de dolari, între 2007 şi 2009, dintre care 700 de milioane de dolari au ajuns la universităţile şi institutele de cercetare. Cu aceiaşi bani, au fost create 50 de reţele de colaborare între universităţi, institute tehnice şi de cercetare din toată ţara. Reţeaua ar trebui să se ocupe şi de formarea inginerilor.  Până acum, 110 universităţi participă la acest program.

„Importanţa acestei investiţii este foarte mare pentru că include atât predarea, cât şi cercetarea şi dezvoltarea, ajutând universităţi din fiecare regiune a ţării", spune profesorul Dimas Dias Brito, care coordonează un centru nou de geoştiinţă aplicată, cu accent pe explorarea de petrol  - institut care a primit 5,5 milioane de dolari de la Petrobas.

Deficit de ingineri

Cu toate acestea, există încă îngrijorări că investiţia unei singure companii - şi mai ales a uneia de stat - nu rezolvă una dintre problemele serioase ale Braziliei - lipsa profesioniştilor. „Nu cred că aceste investiţii ale Petrobas vor avea o influenţă directă asupra rezolvării deficitului de profesionişti de pe piaţa muncii", a spus Dimas. „Una dintre principalele probleme este că investiţia în cercetare şi dezvoltare este în mare parte publică. Investiţia privată este în continuare foarte slabă", afirmă profesorul Armando Milioni, de la Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie de la Universitatea Federală São Paulo. 

"Nu cred că aceste investiţii vor avea o influenţă directă asupra rezolvării deficitului de profesionişti de pe piaţa muncii."
Dimas Dias Brito
profesor universitar

Islanda: reformă împotriva abandonului

Islanda plănuieşte să scadă abandonul şcolar la liceu, încercând să găsească alternative atractive pentru educaţie decât clasica pregătire a elevilor pentru admiterea la facultate. Katrin Jakobsdottir, (foto), ministrul islandez al Educaţiei, speră să dea drumul în curând reformei care ar fi trebuit să fie implementată acum trei ani şi amânată din cauza crizei financiare care a dărămat trei bănci comerciale.

Sistemul educaţional din Islanda, compus din cel primar obligatoriu de la 6 la15 ani, cel secundar de la 16 la 20 şi cel universitar -  este pregătit de reformă - a declarat ministrul Katrin Jakobsdottir în vârstă de 35 de ani. „Avem nevoie de mai multă diversitate în sistem, mai multe alternative după educaţia primară pentru cei care vor să se pregătească o profesie vocaţională, având în vedere că educaţia liceală este focusată pe pregătirea elevilor pentru studii universitare", a adăugat ea.