ANALIZĂ Ţările cu cea mai mare eficienţă în domeniul cercetării
0Ţările cu cel mai ridicat nivel al eficienţei în cercetare sunt Franţa, Germania, Danemarca, Irlanda sau Elveţia, toate fiind cu mult peste SUA sau Marea Britanie, statele cu cele mai multe universităţi în topul mondial şi investiţii masive, arată o analiză OECD. România nu figurează pe harta eficienţei în cercetare, însă Europa a reuşit să detroneze Asia la acest capitol.
Eficienţa unui program de cercetare nu constă excusiv în finanţarea aocată, cât în alocarea strategică a acestor fonduri şi impactul lor, arată o analiză realizată de Dirk Van Damme, unul din experţii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), publicată pe blogul organizaţiei.
Astfel, arată el, deşi Statele Unite ale Americii (SUA) şi Marea Britanie formează nucleul dur în privinţa proiectelor de cercetare în care universităţile în special au investit, alături de ţările asiatice, statele cu cu cel mai ridicat nivel al eficienţei în cercetare sunt Franţa, Germania, Danemarca, Irlanda sau Elveţia, potrivit datelor din topul 200 World University Rankings 2012 realizat de revista săptămânală Times Higher Education (THE).
”Dacă privim lucrurile prin lupa timpului, imaginea devine şi mai contrastantă. Aceste cinci ţări şi-au îmbunătăţit eficienţa cercetării pe o perioadă de doi ani, între 2010 şi 2012, în timp ce China, Japonia, Hong Kong sau Singapore, alături de Australia şi Austria sunt într-o continuă scădere a eficienţei în acest domeniu”, remarcă expertul.
Top dominat de SUA şi Marea Britanie. România lipseşte
Acelaşi clasament arată că multe dintre ţările lumii nu şi-au dezvoltat domeniul cercetării: mai mult de jumătate din top este ocupat de universităţi de renume din SUA şi din Marea Britanie.
”Sistemul de cercetare la nivel global este încă unul destul de concentrat, cu un nucleu foarte puternic şi o periferie foarte largă. În ciuda globalizării şi a creşterii accesului la diverse cercetări prin intermediul celor mai noi tehnologii, multe ţări sunt absente din această comunitate la nivel mondial”, scrie Van Damme. Este şi cazul României, care nu se află pe harta ţărilor cu cea mai mare eficienţă în domeniul cercetării.
Harta eficienţei mondiale în cercetare FOTO: OECD
Cum au ajuns cele cinci ţări din Europa să beneficieze mai mult de pe urma proiectelor proprii de cercetare decât cele două state-lider? ”Poate că nu investesc atât de mult precum o fac ţările asiatice, dar o fac mult mai eficient prin planificarea unor strategii. În cele din urmă, cercetarea va fi cea care va netezi drumul spre inovaţie”, explică expertul OECD.
Ca atare, adaugă acesta, ”dimensiunea masivă a infrastructurii de cercetare în ţările care formeză nucleul dur este parţial înşelătoare, se ştiu foarte multe informaţii despre măsurile implementate pentru a dezvolta domeniul cercetării, dar ceea ce contează cu adevărat este impactul acestora”.
SUA încă rămân lideri mondiali atunci când vine vorba de investiţii în domeniul cercetării, cu un număr mare de absolvenţi şi universităţi mari, de renume. Astfel, pe baza celor 76 de universităţi americane din topul THE, SUA au obţinut 85,21 de puncte din indicatorii de citare, urmate îndeaproape de Franţa, cu 83,40 de puncte, Irlanda, cu 81,50 de puncte şi Elveţia, cu 81,20 de puncte.
Investiţii majore, eficienţă limitată
Investiţiile de amploare nu generează totuşi în mod automat un impact asupra cercetării, spune Van Damme. Ţările asiatice, precum China, Japonia, Hong Kong sau Singapore, ”fac investiţii majore în cercetare, dar care rămân fără efect”.
”Punctajul mediu al implementării cercetării în ţările asiatice este cu mult peste cel al universităţilor americane. Aceste ţări au învăţat că nu este suficient să creeze o infrastructură de cercetare excelentă şi că este nevoie de timp şi de anumite politici pentru a genera impact din domeniul cercetării”, explică expertul OECD.
De altfel, adaugă acesta, ”recuperarea din actuala recesiune şi construirea unei economii durabile bazate pe creştere economică şi progres social necesită investiţii în cercetarea inovatoare”.