ANALIZĂ De ce programul „gROwth - Contul de economii Junior“, propus de Guvernul PSD, nu face decât să adâncească inegalităţile din societate

Deşi unul dintre principalele obiective ale programului  „gROwth - Contul de economii Junior“, iniţiat de Guvernul PSD, este „necesitatea creării unui instrument de bunăstare pentru fiecare copil“, după cum se arată în nota de fundamentare a proiectului, specialiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro susţin contrariul. Mai exact, aceştia afirmă că programul nu va face decât să adâncească şi mai mult inechităţile din societate.

În timp ce Guvernul susţine că mecanismul garantează egalitatea de şanse în rândul copiilor, experţii în domeniu insistă că lucrurile stau invers şi încearcă să demonstreze matematic acest lucru, scrie cursdeguvernare.ro.

Pe scurt, experţii susţin că, de fapt, programul  „gROwth - Contul de economii Junior“ va avea următoarele efecte:

•     îi va discrimina pe copii săraci
•     va creşte inegalităţile din societate
•     va accentua discrepanţele dintre rural şi urban, dintre zonele sărace şi cele bogate

Concret, în opinia analiştilor, scopul real al acestei măsuri îl reprezintă, de fapt,  lipsa de bani la buget, lansarea contului individual pentru copii fiind o formă rapidă de împrumut al statului.

Este o măsură care creşte inegalităţile şi îi avantajează pe cei care au deja bani, evident.

Sebastian Ţoc, sociolog, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), specializat pe probleme de stratificare socială:

 Este o măsură care creşte inegalităţile şi îi avantajează pe cei care au deja bani, evident. În condiţiile în care în România există foarte multă sărăcie şi inegalitate, şansa ca aceşti oameni (oamenii săraci – n. red.) să pună pe lună 100 de lei, în condiţiile în care, de obicei, familiile sărace au şi mai mulţi copii, este mică. Prin urmare, copiii oamenilor săraci vor rămâne săraci în continuare (…) este o măsură care accentuează această reproducere a sărăciei. Evident, statul trebuie să încurajeze ascensiunea socială a celor care provin din familii sărace. Mai degrabă asta ar trebui să facă, în condiţiile în care avem această structură socială (…) Singura şansă este să investim în educaţie, dar şi să creştem standardul de trai al acestor familii care sunt destul de numeroase, în România.

Marian Preda, preşedinte al Senatului Universităţii Bucureşti:

În primul rând, nu li se dă nimic direct, este o chestiune viitoare şi la nivel de posibilitate. Era foarte simplu (dacă doreau să ajute copiii – n. red.), să crească alocaţia. Era un impact direct şi imediat. Prin această posibilitate, aplicată, înseamnă că li se dă, din noi, celor de la vârf. Aşa cum se întâmplă şi cu pensiile, care se măresc procentual. Exact aşa şi aici, celor care au venituri mari li se dă posibilitatea să depună aceşti bani şi cei care nu au, nu au de unde şi în niciun caz nu vor depune. În altă ordine de idei, familiile cu copii sunt cele mai defavorizate din România, nu numai că nu pot depune pentru toţi, dar au cheltuieli urgente imediate. Banii disponibili şi posibilitatea de economisire este infimă. Ele sunt centrate pe nevoi imediate, nu pot bune bani deoparte. Nu va avea aproape niciun impact pozitiv. Când este vorba de copii şi de tineri, totul este cu sferturi de măsură, dacă este. De fapt, nu ne interesează investiţia în viitor şi ne minunăm că scade populaţia şi pleacă în străinătate. Dar, ei nu fac evaluări înainte de a demara tot felul de măsuri de-astea.

Mihnea Preotesi, cercetător ICCV, expert în politici sociale si evaluarea politicilor sociale:

Este evident, sunt foarte mulţi copii care nu vor beneficia de această măsură (…) Problema este foarte gravă, pentru că sărăcia la copii creşte, în loc să scadă, cu toată creşterea economică. Ceea ce nu prea e compatibil cu o societate civilizată. Mai mult, se dă dintr-un buget care este destinat şi celorlalţi copii, ai căror nu au cum să depună 100 de lei în fiecare lună.

Mihnea Preotesi aminteşte câteva date statistice: în cazul familiilor cu copii, peste 50% din  totalul cheltuielilor reprezintă costuri fixe – hrană şi utilităţi. Şi cu cât este mai mare numărul de copii, cu atât scade consumul mediu pe persoană – de la 1084,61 lei în familiile cu doi copii, la 201,4 lei în cele cu patru copii.

Principelele informaţii despre program

Reamintim că începând cu anul 2019, titularii de cont beneficiază de o primă de stat în valoare de 600 lei anual până la vârsta de 18 ani, cu condiţia ca suma depusă în anul respectiv în cont să fie de minim 1.200 lei.

În cazul în care la finele anului calendaristic suma depusă în anul respectiv este mai mică decât suma minimă de 1.200 de lei, titularul contului nu beneficiază de prima de stat, dar pentru soldul contului se acordă dobândă”, arată un proiect guvernamental.

De asemenea, sumele depuse anual în cont nu vor putea depăşi un plafon maxim reprezentând echivalentul în lei a valorii de 100.000 euro, calculat la cursul de schimb din ultima zi a anului precedent.

La soldul contului se aplică o rată de dobândă al cărui nivel se stabileşte la 3% pe an, iar dobânda se calculează şi se plăteşte, la scadenţa depozitului, când titularul contului împlineşte vârsta de 18 ani.

Dobânzile şi prima de stat din acest cont nu sunt impozabile.

Sumele existene în contul de economii Junior nu pot fi retrase până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, cu excepţia unor cheltuieli de sănătate pentru tratarea minorului în cazul bolilor cu risc de deces, sau în cazul decesului minorului.

La împlinirea vârstei de 18 ani, titularul contului sau reprezentantul legal al acestuia, după caz, poate efectua retragerea totală a sumelor din cont.