Amintirile despre comunism sunt absente în şcoli

Şcoala de vară de la Sighet îşi propune an de an să suplinească o lipsă majoră din manuale: informaţiile despre istoria recentă a României. Adolescenţii au aflat la şcoala de la Sighet, aflată la a 13-a ediţie, cât de dură a fost copilăria părinţilor lor.

Aproape 60 de elevi de la cele mai bune licee din România au făcut cunoştinţă, săptămâna trecută, cu o istorie care nu este predată în şcoli. Memoriile unor disidenţi veritabili, temniţa comunistă de la Sighet şi „indexarea" pedepselor absurde ale „regimului" i-au apropiat pe elevi de istoria recentă şi controversată a ţării. Adolescenţii au înţeles ce a însemnat comunismul românesc. Ei nu reuşesc să înţeleagă însă de ce informaţiile despre „Epoca de Aur" lipsesc de la şcoală.

Cursuri la sighet

„Un om născut după 1989 nu poate şti ce înseamnă cozi la carne. Sunt convins că nimeni, în afară de Lenin, Stalin şi Ceauşescu, nu va şti vreodată cum a fost posibilă punerea în practică a unei utopii", spune Marius Diaconu (17 ani), de la Colegiul Naţional „ Emanuil Gojdu" din Oradea. Tânărul a obţinut, la finalul cursului, premiul „Dr. Miron Costin", pentru cel mai bun elev.

„Istoria comunismului în România e o gaură neagră. Cărţile, cuvintele, «manualele de comunism» sunt atât de inaccesibile. Sunt făcute de bătrâni pentru bătrâni. Istoria care e acolo e rece. Aici însă, nu am stat zeci de ore să citim sute de pagini de informaţii. Am aflat lucruri mari, prin cuvinte mici", mărturiseşte Marius.

Oricât de încărcate ar fi fost zilele, conferinţele s-au încheiat, fără excepţie, cu zeci de întrebări. „E important ca oamenii să conştientizeze ce a însemnat acest regim. În plus, avantajul Şcolii este că, în urma conferinţelor, sunt create polemici. Ele conduc mai bine la concluzii decât informaţia brută şi insuficientă pe care o primim la clasă", mărturiseşte Nikita Polano (18 ani), elevă la Colegiul „Sf. Sava" din Bucureşti.

Organizatorii cursului intensiv de anticomunism, Romulus Rusan şi Ana Blandiana, au adunat, la Sighetu Marmaţiei, zeci de mii de dosare, care numără, sinistru, victimele regimului comunist. După 16 ani de eforturi şi convinşi că le vor mai trebui încă două vieţi ca să-şi ducă la final proiectul, cei doi scriitori se luptă ca Memorialul Victimelor Comunismului să aibă locul pe care-l merită în România.

„Suntem pe cale să devenim ceea ce victimele acestei închisori au visat pentru noi", speră poeta Ana Blandiana. La Sighet, socialismul nu-şi arată faţa umană. Din contră, rescrie pentru tineri, cu mărturii, documente şi sânge rece, geografia şi cronologia Gulagului românesc.

„Istoria a ajuns o adevărată Cenuşăreasă"

Elevilor români le este greu să înţeleagă de ce România europeană are aceeaşi „vârstă" ca buletinul lor şi de ce Occidentul este diferit de statele care, până nu demult, s-au aflat sub Cortina de Fier. Şi asta pentru că aproape o jumătate de secol de istorie românească lipseşte din manuale. „Tinerii ar trebuie să plece din liceu cu o imagine cât mai clară a istoriei noastre recente, nu a paleoliticului", susţine Marius Oprea, fost director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

„Am editat un manual opţional cât timp am condus Institutul, deci comunismul se poate preda în şcoli. Teoretic, doar. Din păcate însă, comunismul se află pe aceeaşi poziţie ca religia.Nimeni nu îşi poate alege totuși istoria, aşa cum se întâmplă în cazul confesiunii", atrage atenţia istoricul.

Opiniile voastre

Elevii și părinţii și-au spus părerea despre istoria comunismului în școli.

Maria Lazăr
Eu cred că din clasa a V-a ar fi cel mai indicat să se studieze mai mult despre comunism. Atunci copiii sunt la vârsta la care înţeleg mai bine lucrurile. E bine să ştie atât părţile bune ale comunismului, cât şi pe cele negative. Pentru mine este foarte important ca fata mea, Denisa, să ştie cum a fost perioada aceea şi să poată trage învăţăminte.

Irina Panazan
Din clasa a IX-a cred că profesorii ar putea să pună mai mult accent pe istoria comunismului. Eu am trecut prin comunism şi consider că e important ca fata mea să ştie cum au fost acele perioade, cine ne conducea ţara, care au fost deciziile bune şi cele rele, care ne-au afectat oarecum.

Oana Mazea, elevă, Colegiul Naţional „Unirea" Braşov
Ar fi interesant să ştim mai multe pentru că m-am săturat de aceleaşi informaţii. Cel mai bine ar fi să se înveţe despre comunism în clasa a XII-a. Mai mult ar trebui să se accentueze partea negativă.

Răzvan Harton, elev de liceu
Nu vreau să studiez istoria comunismului pentru că nu mă ajută cu nimic. Oricum învăţăm o mulţime de materii care nu sunt practice. Plus că ceea ce mi-au povestit părinţii nu mi-a trezit interesul".

Constantin Enache, bunic
Copiii nu sunt interesaţi de istoria comunismului, dar ar fi bine să ştie ce au tras părinţii lor. În schimb, cred că nu ar fi bine să ştie despre golăniile care se fac acum.

Maria Ciurea, părinte
Sunt de acord să se ştie tot despre comunism, fără excepţii, pentru că face parte din istoria noastră. Copiii ar trebui să cunoască cel mai târziu din liceu viaţa de atunci, fără a se denatura.

Kun Szilard, elev
Aş vrea să ştiu câte ceva de dinainte de 1989. Am făcut un pic de istorie din acea perioadă în clasa a VIII-a, dar foarte puţin. M-ar interesa mai mult partea negativă a regimului, nu realizările Epocii de Aur.

Valentin Prodan, elev
Eu nu ştiu mai nimic de la şcoală şi nu am auzit nimic de la ai mei despre comunism. Aş vrea să învăţ despre această perioadă la şcoală. Pe mine m-ar interesa şi realizările din comunism.

Ionuţ Călin Moldovan, elev
Am auzit mai mult de la ai mei despre cozi, mâncare pe cartelă şi benzină pe bonuri. Şi profesorii ne-au mai spus de când erau ei tineri, cum era în comunism. Dar n-ar fi rău să fie şi într-un manual.