Afară cu politicienii de la conducerile universităţilor!

Epoca rectorilor-parlamentari e aproape de sfârşit, potrivit propunerilor din noua lege a educaţiei. Proiectul introduce incompatibilitatea între funcţia de rector şi cea de demnitar.

Rectorii sau decanii parlamentari ori aleşi locali pot influenţa, din postura de decidenţi politic, soarta univer­sităţilor pe care le conduc prin legi, ordonanţe, bu­gete sau finanţări.

Rectorii vor trebui să aleagă între funcţia de conducere din universitate şi poziţia ocupată într-o altă instituţie publică. Potrivit proiectului de lege, nici profesorii trecuţi de 65 de ani nu vor mai ocupa funcţii de conducere în instituţile de învăţământ superior din România.

Tradiţie lungă

Mulţi dintre rectori resping prevederea cu incompatibilităţile între diverse funcţii şi spun că prezenţa lor în Parlament nu face decât să existe voci avizate în privinţa legilor care privesc Educaţia. Ecaterina Andronescu, parlamentar şi rector al Universităţii „Politehnica" din Capitală, arată că prezenţa universitarilor în Parlament are o lungă tradiţie, încă din perioada interbelică.

„Pe mine mă interesează mai puţin modul în care va fi reglementată această funcţie, pentru că sunt la ultimul meu mandat. Sunt foarte puţini rectori care ocupă şi funcţii publice. Iar aceştia au fost aleşi parlamentari pe dreptul lor, în urma alegerilor", a spus Ecaterina Andronescu.

Funcţii incompatibile

Ştefan Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, susţine că nu vede nicio incompatibilitate între a fi parlamentar şi rector în acelaşi timp.

„Un om cu calităţi manageriale nu are probleme. Un lider bun îşi alege o echipă cu care conduce. Cele două funcţii nu sunt incompatibile. Important e să nu amesteci politica în universitate", a spus Drăgulescu.

Nicolae Robu, rector la Politehnica din Timişoara, care este şi senator, arată că ocuparea unei funcţii de demnitate publică nu este o problemă. „Dacă cetăţenii te aleg, nu văd de ce ar fi o problemă. Este o restricţionare a drepturilor cetăţenilor de a alege. Nu ştiu dacă este o soluţie bună şi deocamdată îmi văd de treabă", a spus rectorul Nicolae Robu.

Marga: „Învăţământul superior este corupt"

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", Andrei Marga (foto), rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, arată că învăţământul superior este corupt şi pentru că examenele se iau prea uşor.

„În plus, persoane fără profesie caută să obţină posturi universitare prin simpla activistică politică. În Europa, în principiu, nu este posibil când eşti într-o funcţie publică să obţii titlul de doctor. Nu pentru că îţi este pusă la îndoială valoarea, ci pentru că se pune problema legitimării obţinerii acelei diplome", a declarat Andrei Marga.

Procent

Aproximativ 20% din universitarii care ocupă funcţii de conducere în facultăţi au depăşit vârsta de 65 de ani.

" Cele două funcţii nu sunt incompatibile. Important e să nu amesteci politica în problemele universităţii. "
Ştefan Drăgulescu
rector Universitatea
de Medicină şi Farmacie Timişoara

" Dacă cetăţenii te aleg, nu văd de ce ar fi o problemă. Este o restricţionare a drepturilor cetăţenilor de a alege. "
Nicolae Robu
rector Universitatea
Politehnică din Timişoara