De ce amână CCR decizia privind pensiile speciale. Un profesor de drept constituțional decriptează blocajul

Curtea Constituțională a României a amânat din nou, vineri, o decizie în cazul pensiilor speciale ale magistraților. În spatele acestui șir nesfârșit de amânări se ascunde, însă, mai mult decât o simplă dificultate tehnică de interpretare a legii. Bogdan Iancu, profesor universitar de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, decriptează pentru „Adevărul” mecanismele acestui blocaj instituțional. Expertul avertizează că asistăm la o „contrareacție” a sistemului și că situația actuală este una fără precedent, pentru care legea nu oferă termene limită clare.

Pentru publicul larg, seria de amânări de la CCR poate părea neinteligibilă, însă profesorul Bogdan Iancu atrage atenția că suntem martorii unui blocaj procedural deliberat, care reflectă o luptă de putere.

„Teoretic, putem continua așa, după cum și vedeți. Este un blocaj procedural care reflectă mize mult mai mari decât chestiunea concretă supusă atenției CCR”, explică profesorul Iancu.

Acesta subliniază că, deși discuția publică se concentrează pe bani și pe cuantumul pensiilor, substratul este mult mai adânc.

„Aceste mize se poate să aibă o legătură până și cu problema pensiilor, deși nu cred că reforma pensiilor («speciale») a constituit principala miză a reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Când forțăm lucrurile, intervenind strategic în punctul x pentru a produce, credem noi, un efect în punctul y, trebuie să ne așteptăm la o contrareacție. Vedem care va fi rezultatul”, a declarat Bogdan Iancu pentru Adevărul.

Cât mai poate dura blocajul? „Un termen nu există”

Întrebarea de pe buzele tuturor este: „Când se va termina?”. Răspunsul constituționalistului este tranșant: nu există un orizont de timp impus de lege, pentru că legiuitorul nu și-a imaginat o asemenea situație.

„Un termen nu există, legea nu poate prevedea ceea ce nu poate fi anticipat rezonabil. Situațiile recente nu au mai fost întâlnite. Practic, putem cu toții deveni acum experți în drept constituțional”, punctează ironic profesorul Iancu.

Scenariul extrem: revocarea judecătorilor CCR

În contextul în care judecătorii CCR ar refuza sistematic să tranșeze problema (prin abținere sau neparticipare, ducând la lipsa cvorumului sau a majorității), legea prevede sancțiuni drastice. Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale interzice explicit abținerea de la vot.

Profesorul Bogdan Iancu explică ce s-ar putea întâmpla, teoretic, dacă acest blocaj este cauzat de refuzul deliberat de a vota, dar rămâne sceptic cu privire la aplicarea acestei soluții radicale.

„Teoretic, încălcarea gravă a obligațiilor (abținerea de la vot nu este permisă, Art. 64 lit. c din Legea 47/1992) poate duce la încetarea mandatului, cu votul majorității, într-un plen de minim șase judecători”, arată expertul.

Totuși, probabilitatea ca judecătorii constituționali să ajungă să își revoce colegii pentru a debloca legea pensiilor este minimă.

„Nu cred că e rezonabil să ne imaginăm un atare scenariu, deși orice e posibil în principiu”, a conchis Bogdan Iancu.

CCR a amânat de patru ori decizia în cazul pensiilor speciale ale magistraților

Inițial, CCR ar fi trebuit să se pronunțe asupra acestui caz pe data de 10 decembrie, însă hotărârea a fost amânată pentru 28 decembrie. În acea zi, dar și în cea care a urmat, CCR nu s-a putut pronunța din lipsă de cvorum, după ce cei patru judecători propuși de PSD (Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga) au părăsit sala. Prin urmare, conducerea Curții a stabilit data de 16 ianuarie, în încercarea de a adopta o decizie.

Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi depunerea la Curtea Constituțională a unui nou raport de expertiză, despre care instanța condusă de Lia Savonea spune că ar demonstra faptul că legea asumată în Parlament de Guvernul Bolojan conduce la anularea totală a pensiilor de serviciu.

Din acest motiv CCR a hotărât vineri o nouă amânare pentru data de 11 februarie, timp în care magistrații Curții ar trebui să studieze documentele prezentate de ÎCCJ.

Proiectul de reformă aflat în prezent pe masa Curții Constituționale vizează schimbarea formulei de calcul a pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă. În același timp, documentul propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026, interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an. Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie la vârsta de 65 de ani.