Un oraş mic din Oregon, care se confruntă cu secetă, a aprobat un nou centru de date Google. Locuitor: Şi dacă nu plouă? Cine câştigă războiul apei?

Primăria unui mic oraş din Oregon a votat în unanimitate construirea  a două noi centre de date Google, iar locuitorii se tem că acestea vor consuma din resursele de apă deficitare din cauza secetelor, în condiţiile în care compania nu publică informaţii despre necesarul de apă pentru răcirea serverelor, relatează AP.

Consiliul oraşului The Dalles a aprobat luni un contract cu Google în valoare de 28 de milioane de dolari americani.  Google a construit primul centru de date la scală industrială în oraş în 2006, iar de atunci a mai instalat alte două.

„Centrele de date Google din The Dalles în comitatul Wasco vor ajuta milioane de oameni să se orienteze, trimite mailuri şi să caute informaţii zilnic”, a transmis Kate Franko, purtătorul de cuvânt al Google.

Noul centru de date va fi construit pe locul unei foste topitorii de aluminiu închisă în 1987 şi care a lăsat în urmă o zonă extrem de poluată. Google a cumpărat proprietatea în urmă cu câţiva ani şi drepturi de a folosit 3.9 de milioane galoane de apă pe zi.

Franko a subliniat angajamentul Google de a continua eforturile de depoluare la sit. Potrivit acordului încheiat cu Consiliul oraşului, Google va ceda drepturile asupra apei şi va ajuta la mărirea rezervelor de apă prin săparea fântânilor, construirea de acvifere pentru stocare şi conducte.

Locuitorii cer transparenţă asupra resurselor de apă consumate de centrele de date - informaţii care reprezintă un secret comercial, find cunoscute doar de primăria oraşului - şi luptă în instanţă pentru dezvăluirea lor publică.

Oficiali ai lucrărilor publice dau asigurări că interesul superior al oraşului este luat în considerare şi e prioritar.

Membri ai consiliului s-au plâns că au fost insultaţi atunci când au pus în discuţie contractul dar în ciuda unor voci ale opoziţiei inclusiv pe reţelele sociale nu s-a închegat un efort de obstrucţionare în oraşul cu 15.000 de locuitori.

Locuitorii din The Dalles care au observat scăderi ale nivelului apei din fântâni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la prioritizarea resurselor de apă dacă acestea se vor împuţina în perioadele secetoase, rezidenţii riscând să se confrunte cu penurie de apă.

„Există o lipsă de informaţii despre proiecţii în cazul în care precipitaţiile şi ninsorile nu apar şi acviferul nu este reîncărcat în lunile mai umede de iarnă”, a  argumentat Dawn Rasmussen, care locuieşte într-o zonă rurală de la periferia oraşului şi care a condus eforturile de opoziţie faţă de proiect, relatează Oregon Live.

„Ce se întâmplă dacă intrăm într-un tipar în care precipitaţiile scad şi scad? Cine va câştiga acel război al apei?”, a întrebat Rasmussen la întâlnirea online de luni. 

Potrivit datelor de monitorizare a secetei, The Dalles se află în Comitatul Wasco care suferă de pe urma unei secete extreme. Vara trecută s-au înregistrat temperaturi-record de 48 de grade Celsius în The Dalles.

Google a finanţat trei studii în legătură cu propunerile privind centrele de date, a admis directorul lucrărilor publice Dave Anderson.

 La sfârşitul anului 2020, erau în funcţiune 597 de centre de date „hyperscale” (39% în SUA, 10% în China, 6% Japonia), în creştere cu aproape 50% faţă de 2015, scrie The Conversation într-un articol despre amprenta de apă. Amazon, Google şi Microsoft reprezintă mai mult de jumătate din acestea şi alte 219 sunt în diferite stadii de planificare.

Centrele de date au reprezentat aproximativ 1% sau 2% din cererea globală de energie electrică în 2020. Puterea mare de procesare generează multă căldură, aşa că centrele de date au nevoie de răcire pentru a preveni deteriorarea. În timp ce unele companii folosesc aerul rece din locuri montane şi - Microsoft a folosit apele reci din Scoţia pentru a experimenta centre de date subacvatice - până la 43% din electricitate este folosită  pentru răcire în SUA.

Apa este fie pulverizată în aerul care trece pe lângă servere, fie evaporată pentru a transfera căldura departe de servere. Nu numai că este necesară energie pentru răcirea apei (cu excepţia cazului în care sistemul este proiectat ca o buclă închisă), dar acea apă se pierde pentru că se evaporă. Într-un centru de date relativ mic de 1 megawatt (care foloseşte suficientă energie electrică pentru a alimenta 1.000 de case), aceste tipuri tradiţionale de răcire ar folosi 26 de milioane de litri de apă pe an.