Ultima zi de iluzii a taberei anti-Trump

Oponenţii lui Trump speră să aibă loc o minune în Colegiul Electoral, care urmează să-l desemneze luni pe viitorul preşedinte al SUA, însă o răsturnare de situaţie este puţin probabilă.

Cei mai aprigi oponenţi ai lui Donald Trump visează la o revoltă de ultim moment, care să-l împiedice pe controversatul miliardar republican să devină cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite.

Teoretic, această răsturnare de situaţie ar putea să se producă în Colegiul Electoral, unde va fi desemnat luni viitorul ocupant al Biroului Oval, notează AFP, amintind că, atunci când s-au prezentat la urne pe 8 noiembrie, americanii nu l-au ales, de fapt, în mod direct pe viitorul locatar al Casei Albe, ci i-au ales pe cei 538 de mari electori însărcinaţi să ia această decizie.

Concret, aceşti mari electori se reunesc, luni, în fiecare din cele 50 de state din ţară pentru a-i desemna pe preşedinte şi vicepreşedinte.

Cum, în total, în Colegiul Electoral sunt 538 de voturi, un candidat la preşedinţie trebuie să obţină 270 dintre acestea pentru a prelua şefia Casei Albe. Iar Donald Trump a obţinut o majoritate clară a acestor mari electori - 306 -, chiar dacă rivala sa democrată, Hillary Clinton, care obţinut sprijinul a numai 232 de mari electori, a câştigat votul popular, având circa 2,8 milioane de voturi în plus faţă de republican.

Dar o situaţie de acest gen nu reprezintă o premieră - aşa s-a întâmplat şi în 2000, în cazul victoriei republicanului George W. Bush în faţa democratului Al Gore.

Cu toate că, de cele mai multe ori, votul din Colegiul Electoral reprezintă o etapă care trece neobservată, anul acesta, ca urmare a campaniei electorale de o agresivitate ieşită din comun, precum şi a rezultatului considerat de mulţi drept şocant, atenţia şi speranţele multora se îndreaptă spre el.

Însă foarte rar se întâmplă ca marii electori să nu dea curs rezultatelor de la urne. În plus, în cele câteva cazuri constatate de-a lungul istoriei, acest lucru nu a fost suficient pentru ca numele celui care ajunge să se instaleze în Biroul Oval să fie schimbat.

O parte a taberei democrate, care vede în preşedinţia lui Trump un pericol pentru democraţia americană, se agaţă totuşi de speranţa ca mai multe zeci de republicani să decidă să nu voteze pentru tribunul populist. În acest caz, Camerei Reprezentanţilor i-ar reveni rolul de a-l desemna  pe succesorul lui Obama. 

Apeluri disperate

Presiuni există. O petiţie care face apel la Colegiul Electoral să nu-l desemneze preşedinte pe Donald Trump, ci să o aleagă pe Hillary Clinton, cea care a câştigat votul popular, a adunat deja aproape cinci milioane de semnături, conform change.org. Totodată, vedete de la Hollywood, printre care Martin Sheen, cel care interpretează rolul preşedintelui Bartlet din celebrul serial „Viaţa la Casa Albă“, au dat publicităţii recent o înregistrare video în care fac apel la Colegiul Electoral să aleagă o persoană competentă care să preia conducerea ţării, menţionând că asta nu înseamnă că solicită un vot pentru Hillary Clinton. 

Starurile subliniază că este nevoie de schimbarea voturilor a 37 de republicani pentru ca decizia privind persoana care va prelua şefia Casei Albe să fie luată în Camera Reprezentanţilor. „Voi aveţi puterea şi ocazia să deveniţi, în cărţi, eroi americani care au schimbat cursul istoriei“, le transmit vedetele marilor electori republicani.

Dar şansele de reuşită sunt foarte mici. Nimic nu indică faptul că 37 de electori republicani vor decide să-l abandoneze pe Donald Trump. Până în prezent, unul singur - Christopher Suprun, din Texas - a anunţat în mod public că va da curs acestui îndemn la revoltă.

Pe de altă parte, rezultatul ar putea să nu fie cunoscut luni, în contextul în care statele dispun de un termen de mai multe zile pentru a comunica rezultatele. Dar, indiferent ce se va întâmpla, pe 6 ianuarie, în urma numărării oficiale a voturilor, Congresul va anunţa numele preşedintelui.

Îndelung contestat, niciodată reformat

Sistemul electoral din Statele Unite a fost nu o dată criticat, având în vedere că este contrar principiului „un om, un vot“, dar şi pentru că îi poate împinge pe candidaţii la preşedinţie să îşi facă campanie într-un număr limitat de state, neglijând astfel vaste zone din ţară. Dar, în pofida criticilor aduse de decenii, nicio reformă nu a avut vreodată succes.

Chestionat cu privire la acest subiect, preşedintele în exerciţiu, democratul Barack Obama, a recunoscut, vineri, în ultima sa conferinţă de presă din acest an, că acest sistem este „un vestigiu al trecutului, o moştenire a unei viziuni vechi despre funcţionarea Guvernului nostru federal“ şi că acesta poate fi, uneori, în dezavantajul democraţilor.

Cu toate acestea, Obama şi-a îndemnat tabăra să tragă învăţăturile de rigoare în urma eşecului, să lucreze la o strategie cu privire la viitor şi să nu se lamenteze cu privire la rezultatul scrutinului sau să caute să-l pună în discuţie.

„Adevărul este că dacă noi avem un mesaj puternic, dacă noi răspundem aşteptărilor americanilor, votul popular şi votul Colegiului Electoral sunt identice“, a subliniat el, o aluzie la cele două victorii ale sale din 2008 şi 2012, când s-a întâmplat acest lucru.