Trump vrea să preia controlul asupra Washingtonului. Capitala americană, sub „evaluare” prezidențială. Nici New York nu poate sta liniștit
0Donald Trump amenință cu o intervenție federală directă în conducerea orașului Washington, D.C., invocând probleme de criminalitate. În spatele declarației stă o posibilă redeschidere a unui conflict vechi de decenii între administrația federală și dreptul la autoguvernare al capitalei americane, relatează Bloomberg.
Președinte al SUA a declarat marți că administrația sa „analizează” posibilitatea de a prelua controlul direct asupra Washingtonului, D.C., într-o mișcare care ar răsturna autonomia locală parțială pe care orașul o are din 1973 încoace.
„Ne uităm la D.C., sincer să fiu. Ne gândim să facem acest lucru. Vrem o capitală condusă fără greșeală,” a spus Trump în timpul unei ședințe de guvern transformată, ca de obicei, într-o scenă de declarații televizate.
Capitala, între autonomie fragilă și ambiții prezidențiale
Declarația vine pe fondul unor tensiuni tot mai evidente între Casa Albă și administrația locală condusă de primărița Muriel Bowser, democrată, care — paradoxal — a cultivat o relație relativ cooperantă cu Trump.
Printre proiectele comune s-a numărat și redeschiderea discuțiilor privind construirea unui nou stadion de fotbal în oraș, precum și controversata îndepărtare a inscripției „Black Lives Matter” de lângă Casa Albă — un gest care a semnalat o apropiere de retorica prezidențială.
Cu toate acestea, Trump nu a ezitat să critice frecvent orașul pentru nivelul de criminalitate și pentru prezența taberelor de oameni fără adăpost, probleme reale, dar și politizate în discursul său.
„Am avut o relație bună cu primărița, și acum o testăm să vedem dacă funcționează”, a comentat el, într-un ton ambiguu.
Un drept democratic în pericol
Washingtonul este o anomalie constituțională: nu este stat, iar locuitorii săi nu au reprezentare cu drept de vot în Congres, deși plătesc taxe și votează la alegerile prezidențiale. În 1973, o lege federală le-a acordat dreptul de a-și alege propria administrație locală, însă Congresul păstrează controlul final asupra bugetului orașului și asupra legislației locale.
Intervenția prezidențială directă — fie și doar anunțată — ar echivala cu o suspendare parțială a autonomiei locale, într-un moment în care capitala simbolizează nu doar guvernarea federală, ci și echilibrul fragil dintre democrație și putere executivă.
Extinderea ambițiilor federale, o avertizare pentru New York
Trump nu s-a oprit la Washington. În aceeași intervenție, el a lansat un atac direct la adresa politicianului Zohran Mamdani, candidatul democratic de stânga la primăria orașului New York. L-a numit „comunist” și a avertizat că alegerea acestuia ar fi „de neacceptat”.
„Avem o putere uriașă la Casa Albă să conducem locuri când trebuie,” a spus Trump — o afirmație care, deși vagă, lasă loc pentru interpretări neliniștitoare despre limitele intervenției federale în administrațiile locale.
„New York City va funcționa cum trebuie. O vom aduce înapoi,” a adăugat el, fără alte explicații.
O retorică de forță, o amenințare pentru instituțiile locale
Trump și al doilea mandat pe un discurs de restabilire a „ordinii” prin orice mijloace. De această dată, ținta nu mai sunt doar instituțiile federale sau adversarii politici din Congres, ci și orașele mari, simboluri ale diversității, ale opoziției politice și ale unei democrații urbane mai liberale.
Amenințarea cu o preluare a Washingtonului, precum și insinuările privind New York-ul, ar putea prefigura o strategie de centralizare autoritară, mascată sub discursul despre eficiență administrativă și „siguranță”.
Dincolo de spectacolul televizat și declarațiile de forță, rămâne întrebarea: cât de fragile sunt, de fapt, granițele dintre puterea federală și dreptul orașelor americane de a-și decide propriul destin?