Suspiciunile privind întâlnirea Trump-Lavrov îngreunează găsirea unui director FBI. Trei candidaţi s-au retras

Suspiciunile că preşedintele american Donald Trump a împărtăşit informaţii confidenţiale cu reprezentanţi ai Guvernului rus ar putea să îi îngreuneze şi mai mult eforturile liderului de la Casa Albă de a găsi un nou director FBI, comentează Deutsche Welle. Până în prezent, trei dintre favoriţii pentru această funcţie s-au retras, iar tot mai mulţi membri ai Congresului cer numirea unei personalităţi independente, potrivit Wall Street Journal.

„Pur şi simplu nu poţi scăpa de suspiciunea că Trump a cooperat în secret cu Kremlinul, prima dată în cursul campaniei electorale, apoi la Casa Albă. Una dintre consecinţe va fi că lui Trump îi va fi mai greu să găsească un succesor pentru directorul FBI James Comey, concediat recent, pentru că atât prietenii, cât şi adversarii din Congres îl privesc pe acest preşedinte cu şi mai puţin încredere”, scrie DW.

TREI CANDIDAŢI LUAŢI ÎN CONSIDERARE PENTRU CONDUCEREA FBI S-AU RETRAS

Unul dintre favoriţii pentru a prelua conducerea FBI, senatorul John Cornyn (senator republican, Texas) s-a retras marţi din cursă - încă un semn că unui membru important din vreunul dintre partide i-ar fi greu să obţină confirmarea în funcţie, potrivit WSJ.

„Acum, mai mult ca niciodată, ţara are nevoie de un director FBI bine-privit, independent”, şi-a explicat Cornyn decizia. „Am informat administraţia că sunt dedicat să îi ajut să găsească o astfel de persoană şi, cea mai bună cale prin care pot să servesc, este să continui să lupt pentru o agendă conservatoare în Senatul SUA”, a adăugat el.

Luni, Trey Gowdy, membru al Camerei Reprezentanţilor din Carolina de Sud, a declarat că nu vrea să fie luat în considerare pentru că nu este persoana potrivită pentru această funcţie. Gowdy a subliniat că FBI şi lumea au nevoie de cineva care poate „uni ţara”.

Fost procurorul federal, Gowdy a condus o anchetă a Camerei Reprezentanţilor vizând atacurile teroriste din 2012 asupra unei baze americane din Benghazi, Libia. Ancheta a divizat republicanii şi democraţii.

Potrivit WSJ, deciziile lor subliniază dificultatea pe care un republican ar putea să o întâmpine în obţinerea confirmării în Senat pentru a prelua conducerea FBI.

De altfel, atât republicanii, cât şi democraţii i-au cerut lui Trump să numească pe cineva din afara politicii, iar liderului majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell a declarat marţi pentru Bloomberg că Trump ar trebui să aleagă un director „apolitic”.

Tot marţi, apropiaţi ai unui candidat mai puţin cunoscut, judecătorul Merrick Garland, au dat asigurări că acesta nu vrea să preia conducerea FBI. Garland a fost luat în considerare anul trecut de fostul preşedinte Barack Obama pentru funcţia de judecător în Curtea Supremă. El a fost blocat, însă, de republicanii din Senat, care au ţinut fotoliul liber pentru candidatul desemnat de succesorul lui Obama.

Senatorul de Utah Mike Lee şi alţi republicani, inclusiv McConnell, au sugerat că Garland ar fi o alegere bună, pentru că nu este văzut ca independent politic. Însă democraţii au atras atenţia că nu vor să îl piardă pe Garland de la Curtea de Apel a Washingtonul DC, unde adoptă poziţii liberale.

Astfel, lista celor aflaţi în cursă s-a restrâns semnificativ. Printre cei rămaşi se numără Mike Rogers, fost congresman republican care a servit ca agent FBI, Michael Garcia, fost judecător al statului New York şi Procuror General, Alice Fisher, oficial din Departamentul de Justiţie în timpul administraţiei Bush şi actualul director interimar al FBI Andrew McCabe.

Deocamdată, Departamentul de Justiţie nu a terminat evaluarea candidaţilor şi nu i-a făcut o recomandare lui Trump.

Preşedintele şi-a exprimat speranţa că va găsi repede un înlocuitor pentru FBI, care are 13.000 de agenţi şi 35.000 de angajaţi şi care anchetează infracţiuni de la jafuri de bănci la terorism.

TOT MAI PUŢINĂ ÎNCREDERE

O altă posibilă consecinţă a scandalului privind informaţiile dezvăluite de Trump ruşilor este că aliaţii SUA ar putea deveni mai reticenţi în a transmite materiale secrete Washingtonului. Preşedintele ar avea acces la ele şi este posibil să le transmită mai departe, explică DW.

În aceste condiţii, administraţia a încercat să respingă toate suspiciunile, însă deocamdată fără mare succes. Chiar dacă suspiciunile sunt nefondate, faptul că s-au răspândit atât de uşor spune multe despre ce îl cred americanii şi aliaţii lor capabil pe preşedinte: împărtăşirea de informaţii clasificate cu o ţară care nu este aliată, pentru a se lăuda şi a primi atenţie, subliniază DW.

În această situaţie, democraţii îl descriu pe preşedinte un risc pentru securitate, iar republicanii sunt din ce în ce mai puţin vehemenţi în apărarea sa, conchide publicaţia.