SUA se mobilizează către o schimbare de paradigmă în domeniul inovaţiei şi competiţiei tehnologice cu China. „O criză naţională”, spun experţii

SUA arată o mobilizare nouă în domeniul competiţiei tehnologice cu China semnalând o schimbare de paradigmă în privinţa economiei, după ce un raport recent al comisiei de inteligenţă artificială a dat alarma cu privire la avansul chinez versus politica americană ineficientă în materie de inovaţie.

Unul din sponsorii principali ai Comisiei, senatorul de Florida Marco Rubio, a prezentat succint noua viziune anul trecut în decembrie, argumentând că e momentul ca SUA „să recunoască „pericolele unui fundamentalism al pieţei libere” ca să îmbrăţişeze mai degrabă „o politică industrială pro-americană a secolului 21”.

Este o propunere pe care administraţia Biden, Congresul şi liderii companiilor tehnologice par a fi pregătiţi să-i dea curs în cadrul unei mobilizări tăcute la nivel legislativ.

SUA au o politică de separare public-privat în materie de dezvoltare tehnologică, spre deosebire de China, care practică o fuziune militar-civil prin care proiecte de inteligenţă artificială sunt sprijinite şi finanţate de stat. 

SUA îşi revizuieşte politica de tip laissez-faire faţă de China printr-o mutare ce poate deveni o schimbare de paradigmă în privinţa strategiei economice, scrie Washington Post. Primele semne ale acestui fapt sunt că 19 recomandări ale comisiei de IA au fost incluse în actul de autorizare în domeniul apărării, adoptat în ianuarie, iar printre ele sunt şi investiţii de miliarde de dolari pentru noi unităţi de producţie pentru semiconductori în SUA.

Membrii Comisiei au tras un semnal de alarmă că SUA ar putea fi copleşite de China în domeniul tehnologiei, iar impactul s-ar resimţi la nivel economic, politic şi militar, astfel că trebuie să-şi accelereze eforturile pentru a nu fi lăsată în urmă.

Eric Schmidt fostul director al Google şi fostul preşedinte al Comisei a avertizat în mărturia sa în Congresul american că „ameninţarea leadership-ului chinez în arii tehnologice cheie reprezintă o criză naţională”, şi că, în loc de a lăsa în continuare soluţiile în seama companiilor private, „vom avea nevoie, pentru a câştiga, de o abordare hibridă care să alinieze mai strâns eforturile guvernamentale cu cele ale sectorului privat”.

Panelul de experţi ai Comisiei,care a emis recomandările, a fost format din nume grele ale industriei tehnologice - şi anume specialişti în inovaţie de la Oracle, Microsoft, Amazon şi Google. Raportul lor a recomandat ca până în 2026 guvernul să aloce un buget pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul IA în valoare de 32 de miliarde de dolari.

În trecut, guvernul a jucat un rol fundamental în tehnologiile inovative - exemple fiind Proiectul  Manhattan de dezvoltare a armelor nucleare şi programul spaţial, urmate de internet şi, mai recent, de infrastructura web a a comerţului online. Intervenţia guvernamentală nu s-a mai bucurat însă de aceeaşi acceptare în ultimele decenii care au cunoscut un boom financiar şi tehnologic declanşat de sectorul privat.

Scala noii mobilizări reflectă o ambiţie asemănătoare Proiectului Manhattan - de pildă, comisia recomandă înfiinţarea unui consiliu pentru competiţie tehnologică condus de vicepreşedinte, un comitet pentru tehnologie emergentă ca motor al inovaţiei la Pentagon şi agenţiile de informaţii, respectiv modificări majore ale politicilor de imigraţie şi educaţie vizând ceea ce comisia numeşte „deficit alarmant de talente” în raport cu China.

Administraţia Biden ar vrea ca aceste propuneri să fie delegate către Consiliul de Securitate Naţională şi Consiliul Naţional pentru Economie, dar în general susţine o mare parte din recomandările specifice de politici cuprinse în raportul de 756 de pagini al Comisiei pentru IA.

„Acesta este tipul de susţinere bipartizană care sperăm să poată fi motor pentru noi investiţii” în IA şi tehnologii emergente, a spus un oficial senior al administraţiei.

Totodată, administraţia Biden se arată la fel de entuziastă în privinţa a ceea ce raportul descrie drept „coaliţie de naţiuni cu vederi comune” pentru a promova dezvoltarea IA şi a tehnologiilor emergente care „corespund valorilor democratice”.

În contextul reticenţei unor aliaţi asiatici şi europeni privind o alianţă a „tehno-democraţiilor” împotriva Chinei, noua strategie ar putea opera prin intermediul structurilor de cooperare existente precum Grupul celor Şapte, parteneriatul de securitate Quad între India, Japonia, Australia şi SUA, respectiv relaţiile bilaterale cu UE.