SUA nu se mai consideră parte a NATO, susține Fiona Hill, fostă consilieră a lui Donald Trump pe probleme rusești

Statele Unite par să se distanțeze de rolul lor tradițional în cadrul NATO, a declarat Fiona Hill, fostă consilieră a lui Donald Trump pe probleme rusești și expertă a Institutului Brookings, într-un interviu pentru Le Monde.

Comentariile sale vin în contextul discuțiilor legate de un nou plan de pace promovat de administrația Trump, despre care Hill spune că oferă Moscovei „un influență semnificativ extinsă” în Europa.

Potrivit acesteia, formularea din document – conform căreia „între Rusia și NATO va fi purtat un dialog mediat de Statele Unite” – este „surrealistă”, întrucât sugerează că Washingtonul se plasează în afara Alianței. „Acesta este, de altfel, lucrul pe care Vladimir Putin încearcă constant să îl testeze: angajamentul Americii față de NATO și față de apărarea Europei”, afirmă Hill.

„Pentru Donald Trump, NATO înseamnă Europa – și, eventual, Canada”, a adăugat ea, subliniind că această perspectivă deschide calea pentru ca Rusia să-și consolideze sfera de influență.

Hill avertizează că o astfel de abordare riscă să afecteze încrederea partenerilor Washingtonului, „de la Japonia și Coreea de Sud până la Taiwan”, care își pun tot mai des întrebarea dacă se pot baza pe Statele Unite.

Ea apreciază că un acord de pace impus Kievului ar eroda semnificativ influența globală a Washingtonului: „De la Primul Război Mondial, respectul de care s-au bucurat Statele Unite s-a bazat pe puterea alianțelor lor, pe resurse, structuri și exemplul oferit. Toate acestea ar putea dispărea dacă planul va fi forțat asupra tuturor până la Ziua Recunoștinței.”

„Puterile militare ale Rusiei sunt limitate; bătălia se mută în spațiul informațional”

Hill mai spune că președintele rus Vladimir Putin este conștient că nu poate obține o victorie decisivă pe câmpul de luptă, motiv pentru care încearcă să avanseze prin presiune diplomatică și campanii de dezinformare.

„Dacă nu poate câștiga militar, va încerca să câștige informațional – convingând președintele american și pe trimisul său, Steve Witkoff, să accepte condițiile dorite de Kremlin”, a afirmat ea.

Fosta consilieră susține că atât Rusia, cât și Ucraina sunt profund afectate de conflict, însă „nici poziția Moscovei nu este mai avantajoasă”. În opinia sa, alegerea momentului pentru intensificarea presiunilor asupra Kievului – în plină criză politică internă – nu este întâmplătoare.

Hill avertizează că strategia Kremlinului este de a crea impresia unei înfrângeri iminente a Ucrainei, în încercarea de a provoca neliniște în rândul statelor aliate, chiar dacă Rusia nu dispune de resurse pentru un avans major.

În plus, ea notează că președintele Trump continuă să argumenteze că Ucraina „nu are cărți de joc”, în timp ce Vladimir Putin „deține toate atu-urile” – o retorică ce, potrivit lui Hill, reflectă o percepție eronată asupra situației de pe teren.

„Trump s-a poziționat de partea Rusiei în negocierile privind Ucraina”

În cea mai dură parte a interviului, Fiona Hill afirmă că poziția administrației americane în actualele discuții „este, în esență, pro-rusă”.

Ea descrie planul de pace drept „o trădare a Ucrainei, a Europei și a întregului concept de securitate europeană”, argumentând că documentul a fost elaborat fără consultarea deplină a Kievului și a partenerilor europeni, într-un moment ales „pentru a exploata vulnerabilitățile politice ale Ucrainei”.

„Statele Unite nu au făcut, în ultima vreme, decât să vândă arme Ucrainei. Cu ce drept decide Washingtonul soarta Europei?”, întreabă Hill, precizând că întrebarea esențială pentru multe capitale este dacă America mai este un aliat de încredere.

Ea consideră că Trump „înclină spre pozițiile Kremlinului”, deoarece vede Rusia ca pe o mare putere, în timp ce Ucraina nu ar beneficia, în viziunea lui, de același statut.

„Vedem acum ceea ce mulți bănuiau: în aceste negocieri, Trump se poziționează de partea Rusiei”, spune Hill.

Experta subliniază că impunerea unui acord de pace de tip „capitulare” nu va opri conflictul, ci ar deschide calea unor noi revendicări ale Moscovei și unor posibile destabilizări ulterioare. În plus, crede ea, o astfel de strategie ar submina dramatic influența mondială a Statelor Unite.