Spionajul în masă din SUA, legitimizat în ultimii ani de o instanţă secretă
0Instanţa secretă care analizează cererile de interceptare a convorbirilor telefonice şi alte metode de supraveghere electronică, în conformitate cu Legea Supravegherii Informaţiilor Externe (Foreign Intelligence Surveillance Act), a creat legi secrete care extind drepturile de spionaj ale Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA).
Folosindu-se de mai mult de zece legi secrete, curtea Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA) a creat un set de legi paralel care împuterniceşte NSA să stocheze cantităţi masive de informaţii, în timp ce anchetează suspecţi de terorism, indivizi implicaţi în proliferarea nucleară, spionaj şi atacuri cibernetice, potrivit unei anchete a jurnaliştilor cotidianului „The New York Times”.
Existenţa acestui set de reguli ascunse care demonstrează că instanţa şi-a asumat prerogative mult mai extinse în ce priveşte evaluarea problemelor constituţionale şi în stabilirea precedentelor juridice, aproape fără niciun control public, potrivit unor actuali şi foşti oficiali care au legătură cu FISA.
Cei 11 membri ai instanţei, care formează aşa-numita Curte FISA, se ocupau mai ales de aprobarea ordinelor de interceptare a convorbirilor. Dar, odată cu marile schimbări din legislaţia americană şi cu supravegherea judiciară a operaţiunilor secrete, implementată în urmă cu şase ani, a devenit treptat o putere asemănătoare cu Instanţa Supremă. Curtea FISA a acaparat în cele din urmă cea mai mare autoritate în problemele de supraveghere, modelând practicile de spionaj din viitor.
„Am putut vedea un nou corp de legi care s-a dezvoltat din interiorul Curţii FISA”, a declarat un fost oficial american, citat de ziarul newyorkez.
Interpretarea legii, în funcţie de interesul Statului
Una dintre cele mai importante hotărâri ale completului de judecători se referă la extinderea utilizării în cazurile de terorism a unei decizii cunoscute drept „legea pentru situaţii speciale” , care se distinge drept o excepţie de la al Patrulea Amendament (autorităţile sunt obligate să obţină un mandat judecătoresc înainte de a efectua percheziţii şi sechestre).
Stabilită iniţial în 1989, această doctrină al nevoilor speciale a fost aplicat la un nivel tot mai larg, astfel încât activitatea NSA de colectare şi analizare a comunicaţiilor americane nu încalcă principiul Celui de-al Patrulea Amendament, dacă este folosită pentru anchetarea suspecţilor de terorism.
Deşi preşedintele Obama şi consilierii săi au justificat existenţa programele de supraveghere dezvăluite în urmă cu o lună de fostul consultant al NSA, Edward Snowden, atribuindu-le un rol esenţial în combaterea terorismului, Curtea FISA a interpretat legea astfel încât să se implice şi în alte probleme de securitate naţională: ameninţări nucleare, spionaj, atacuri cibernetice.
Spre deosebire de Instanţa Supremă din SUA, Curtea FISA audiază doar una dintre părţile implicate în problemă – guvernul american - şi concluziile sale nu sunt făcute publice aproape niciodată. Există totuşi o Curte de Casaţie care împuternicită să analizeze apelurile deciziilor judecătoreşti, dar au existat doar câteva situaţii de acest fel în istoria Curţii.
CITEŞTE MAI MULT
Ecuadorul neagă că i-ar fi oferit documente de călătorie lui Edward Snowden
Guvernul ecuadorian a dezminţit miercuri că i-ar fi furnizat un paşaport fostului consultant al Agenţiei americane de Securitate Naţională Edward Snowden, căutat de Washington sub acuzaţia de spionaj şi având paşaportul revocat de autorităţile americane.
Urzeala teoriilor în cazul Edward Snowden. „Oare Snowden chiar există?“
Se presupune că Edward Snowden a stat, timp de zile întregi, într-un terminal al aeroportului din Moscova, însă nu există nicio dovadă în acest sens. Absenţa sa dă naştere la noi teorii conspiraţioniste, iar Kremlinul profită de pe urma acestei situaţii, notează „Der Spiegel“.
Fostul consultant NSA Edward Snowden, care se află în prezent în zona de tranzit a aeroportului din Moscova, nu a încălcat legile ruseşti şi are dreptul să plece din Rusia unde doreşte, afirmă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de AFP.