Senatul american votează noi sancţiuni împotriva Rusiei. Vladimir Putin promite să recurgă la represalii

Senatul Statelor Unite a votat, aproape în unanimitate, introducerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, în ciuda obiecţiilor exprimate de preşedintele Donald Trump asupra acestei legislaţii, ce a provocat şi criticile Moscovei care a promis să recurgă la represalii, informează Reuters.

Măsura votată în Senat, ce impune noi sancţiuni atât Iranului cât şi Coreei de Nord, cu 98 de voturi pentru şi doar 2 împotrivă, a reuşit să adune atât suportul senatorilor republicani cât şi democraţi. Proiectul legislativ va ajunge acum pe biroul preşedintelui Trump, care are de ales între a o semna sau a-şi utiliza dreptul de veto. În acest ultim caz, este de aşteptat ca această legislaţie să adune susţinerea unui număr suficient de senatori şi congresmani pentru a anula veto-ul preşedintelui Trump şi a deveni lege.

Acest proiect normativ reprezintă prima legislaţie de politică externă votată de camerele reprezentative în noua administraţie, care a întâmpinat probleme în a trece proiectele legislative prin Congres, în ciuda faptului că republicanii se bucură de majorităţi în ambele camere.

Aceste noi sancţiuni ameninţă să deterioreze şi mai mult relaţiile dintre Moscova şi Washington. într-un moment în care acestea sunt grav afectate de scandalul implicării Rusiei în alegerile din noiembrie 2016.

Acesta reprezintă în fapt şi principalul motiv invocat de senatorii americani pentru noile sancţiuni.

„Statele Unite ale Americii trebuie să-i trimită un mesaj puternic lui Vladimir Putin şi oricărui alt agresor că nu vom tolera atacurile la adresa democraţiei noastre”, a declarat în faţa colegilor senatori John McCain.

Vladimir Putin, care a negat în repetate rânduri amestecul Kremlinului în alegerile americane, a declarat că Moscova va decide represaliile necesare doar după ce va consulta textul final al legii.

Sancţiunile votate de Senat vizează mai multe sectoare industriale şi ar afecta serios economia Rusiei, ce suferă deja de pe urma sancţiunilor impuse în anul 2014, după criza din Ucraina.

În afara criticilor venite din partea Moscovei, legislaţia propusă a provocat şi reacţii critice din partea Uniunii Europene, ce susţine că noile sancţiuni îi afectează securitatea energetică.

În urmă cu câteva zile, oficialii din cadrul administraţiei Trump au lăsat să se înţeleagă că preşedintele intenţionează să-şi utilizeze dreptul de veto în scopul promulgării unui alt set de sancţiuni mult mai dure.

„Preşedintele Trump poate va vota sancţiunile exact aşa cum au fost votate de Senat, sau poate ăşi va folosi dreptul de veto pentru a negocia un nou set de sancţiuni mult mai dure împotriva Rusiei”, a declarat pentru CNN noul purtător de cuvânt al Casei Albe, Scaramucci.

Un fost oficial al Departamentului de Stat, Edward Fishman, a declarat că poziţia Casei Albe este lipsită de logică. „Acest proiect legislativ nu-l opreşte pe preşedinte să impună noi sancţiuni mult mai dure. Această poziţie nu are niciun sens”, a declarat acesta.

Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Finlanda, a declarat că Rusia „în acest moment, dă dovadă de reţinere şi răbdare, dar la un anumit moment va trebui să recurgem la represalii. Este imposibil să tolerăm la nesfârşit această atitudine agresivă la adresa ţării noastre”.

„Aceste sancţiuni sunt absolut ilegale din punctul de vedere al legislaţiei internaţionale”, a completat acesta.

Şi Uniunea Europeană pare determinată să răspundă prin represalii în cazul în care aceste noi sancţiuni devin lege, dat fiind faptul că aceste sancţiuni ar putea restricţiona capacitatea companiile europene de a investi în sectorul energetic din Rusia. Deşi nu a arătat încă o poziţie unitară în această problemă, liderul unei influente asociaţii industriale germane, a declarat că prejudiciile potenţiale ale sectorului energetic european ar justifica represalii.

„Sancţiunile pe care Statele Unite vor să le impună vizează în principal conductele de petrol, scopul acestora fiind deci de a încuraja exporturile de energie ale SUA către Europa, de a crea locuri de muncă în Statele Unite şi de a întări politica externă a Statelor Unite”, a declarat Michael Harms, liderul Comitetului German  pentru Relaţii Economice în Europa de Est.