Pentru a câştiga următorul război, Pentagonul are nevoie de specialişti în inteligenţă artificială

Analişti de date, programatori şi alţi experţi în tehnologie din SUA au arătat cu ocazia războiului din Ucraina că ar putea avea o contribuţie decisivă în conflictele viitoare, relatează Wired.

După ce Rusia a invadat Ucraina, oficialii din Ministerul Apărării al SUA au făcut apel la experţi în tehnologie pentru a scrie coduri şi a concepe algoritmi pentru învăţare automată, creând astfel sisteme care „sunt în particular valoroase pentru a sintetiza tabloul logistic complex”, a declarat secretarul adjunct al apărării din SUA, Kathleen Hicks.

Ţinând cont de natura sensibilă a informaţiilor, oficialul american nu a oferit mai multe detalii. Ce au făcut însă aceşti specialişti în ce priveşte analiza informaţiilor, odată cu invadarea Ucrainei, este un argument al faptului că tehnologia este în măsură să schimbe natura războiului şi că SUA trebuie să se adapteze constant pentru a-şi păstra avantajul competitiv, scrie Wired.

„Îmi place să spun că biţii sunt la fel de importanţi ca şi gloanţele”, spune Hicks..

În domeniul tehnologiei şi în particular al inteligenţei artificiale  nu doar că lucrurile evoluează rapid, dar se ascute şi competiţia.

SUA se confruntă mai ales cu un competitor precum China care s-a transformat într-un adversar redutabil de aproape acelaşi nivel.

Pe parcursul războiului din Ucraina, algoritmii de inteligenţă artificială au fost folosiţi pentru a transcrie şi interpreta interceptările radio ale comunicării ruseşti, dar şi pentru identificarea ruşilor din clipurile încărcate pe reţelele sociale. Totodată, dronele comerciale ieftine s-au dovedit de asemenea o armă puternică contra unor sisteme şi strategii de natură convenţională.

În plus, campaniile fără precedent duse de hackeri împotriva Rusiei au arătat modul în care abilităţile de piratare au devenit şi ele o armă puternică împotriva unei naţiuni adversare. 

În prezent, noi arme pot fi dezvoltate extrem de rapid, cum au dovedit chiar SUA care au conceput o dronă personalizată pentru forţele ucrainene, într-o nouă etapă a războiului Rusiei în Ucraina.

Drept comparaţie, ultimul avion de luptă american, F-35, a fost dezvoltat pe parcursul a mai bine de 20 de ani, cu costuri estimate ale proiectului pe întreaga sa durată la 1,6 de trilioane de dolari americani.

Totuşi, în ciuda a ceea ce a putut oferi SUA Ucrainei în calitate de tehnologii avansate, voci din cadrul şi din afara Pentagonului se tem că americanii nu pot ţine pasul cu provocările tehnologice ale conflictelor viitoare.

Preston Dunlap, care a demisionat recent de la departamentul Forţelor Aeriene ale SUA, unde era responsabil cu modernizarea şi achiziţia de tehnologie, spune că Pentagonul, la fel ca şi marile companii, are o problemă care  a fost numită „dilema inovatorului” - potrivit căreia competitorii mici sunt capabili să se mişte mai rapid şi să perturbe succesul marilor companii.

În scrisoarea sa deschisă de demisie, Dunlap schiţează ce ar fi, în viziunea ei, schimbări menite să ajute Departamentul american al Apărării să se adapteze şi să adopte o cultură bazată pe tehnologie şi experimentare.

În prezent, SUA nu se află acolo unde trebuie să fie la nivel de tehnologie, ceea ce i-ar putea crea probleme în conflicte viitoare, când ar fi obligată să conceapă planuri de urgenţă.

Departamentul Apărării a început să-şi consolideze potenţialul tehnologic din 2015, când a înfiinţat Unitatea de Inovaţii în materie de apărare, care coordonează toate proiectele bazate pe inteligenţă artificială ale armatei americane.

Recent, Pentagonul a anunţat primul director responsabil de tehnologie digitală şi inteligenţă artificială, pe Craig Martell de la compania de servicii de transport Lyft.

Statisticile privind locurile de muncă din domeniul apărării, colectate de firmele specializate, arată o creştere a poziţiilor pentru dezvoltatorii de soft-uri sau analişti de date, care au înregistrat creşteri şi de 91% din 2017 încoace.

Existe multiple întrebuinţări ale inteligenţei artificiale de care ar putea beneficia armata SUA în afară de colectare de informaţii, analiză sau a face armele mai inteligente - şi anume în logistică şi în predicţia momentului cedării vehiculelor de luptă.

SUA nu au reuşit să colaboreze suficient de strâns cu sectorul privat, spune Comisia de Securitate Naţională în materie de inteligenţă artificială, o iniţiativă a Pentagonului prin este evaluat peisajul schimbător al tehnologiei.

Tentativele Pentagonului de a lucra cu companiile din Silicon Valley nu au avut prea mult succes. Proiectul Maven, iniţiativa Forţelor Aeriene de a colabora cu companiile tech a născut controverse: în 2019, angajaţii Google au protestat faţă de decizia companiei de a dezvolta tehnologie de analiză a imaginilor aeriene. Tot în acelaşi an au manifestat şi angajaţii Microsoft care s-au opus contractelor cu Pentagonul. Deşi colaborări cu companiile tech există, angajaţii continuă să se opună faţă de proiecte militare proeminente.

Will Roper, care între 2018 şi 2021 a supervizat contratele de achiziţii pentru Forţele Aeriene din SUA şi a condus proiecte experimentale revoluţionare implicând  folosirea rapidă a inteligenţei artificiale în aviaţie millitară, cu ajutorul unor softuri împrumutate din lumea tech, spune că Pentagonul are nnevoie să atragă mai multă expertiză din zona tech. Până atunci armata SUA nu poate atinge nivelul de aliniere tehnologică cu dezvoltările din sectorul privat.

Alţi experţi sunt de părere că Pentagonul trebuie să-şi regândească relaţiile cu sectorul privat, întrucît contractele pe termen lung în valoare de miliarde de dolari cu companii precum Lockheed Martin, Raytheon Technologies sau Northrop Grumman nu produc inovaţia în ritmul rapid necesar.

Este şi opinia lui Chris Brose, director de strategie la Anduril, o companie care dezvoltă sisteme de apărare ce integrează tehnologii concepute de companii din Silicon Valley, al cărei fondator este un pionier în domeniul realităţii virtuale, Palmer Luckey. El crede că tehnologiile trebuie dezvoltate într-un ritm mai rapid iar procesul inovaţiei reluat mai repede, ceea ce compania sa are capacitatea de a realiza pentru a crea acele perturbări asociate cu micii competitori privaţi.