NYT: Curtea Supremă îi acordă lui Trump imunitate substanțială împotriva urmăririi penale

Hotărârea de astăzi a Curții Supreme face o distincție între acțiunile oficiale ale unui președinte, care beneficiază de imunitate, și cele ale unui cetățean privat. În dezacordul lor, liberalii Curții deplâng o extindere vastă a puterii prezidențiale.

Curtea Supremă a decis luni că fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, are dreptul la imunitate substanțială împotriva urmăririi penale, făcând o declarație majoră cu privire la domeniul de aplicare al puterii prezidențiale. Votul a fost de 6 la 3, împărțindu-se pe linii partizane, transmite New York Times.

Decizia va întârzia aproape sigur judecarea cauzei împotriva sa privind acuzațiile de complot pentru subminarea alegerilor din 2020, după viitoarele alegeri din noiembrie. Dacă acest lucru se întâmplă și Trump câștigă, el ar putea ordona Departamentului de Justiție să renunțe la acuzații.

Curtea Supremă a declarat luni că foștii președinți beneficiază de imunitate pentru acțiunile lor oficiale, răsturnând cazul împotriva lui Donald Trump cu privire la încercările sale de a submina pierderea alegerilor din 2020.

„Concluzionăm că, în conformitate cu structura noastră constituțională a puterilor separate, natura puterii prezidențiale impune ca un fost președinte să beneficieze de o anumită imunitate în fața urmăririi penale pentru actele oficiale din timpul mandatului său. Cel puțin în ceea ce privește exercitarea de către președinte a puterilor sale constituționale fundamentale, această imunitate trebuie să fie absolută. În ceea ce privește restul acțiunilor sale oficiale, acesta are, de asemenea, dreptul la imunitate. Cu toate acestea, în stadiul actual al procedurilor în acest caz, nu trebuie să decidem și nu decidem dacă această imunitate trebuie să fie absolută sau dacă este suficientă o imunitate prezumtivă”, este decizia Curții Supreme.

În opinia majoritară, redactată de judecătorul-șef John G. Roberts Jr., supermajoritatea conservatoare a explicat că Congresul nu are autoritatea de a adopta legi penale care să reglementeze competențele pe care Constituția le atribuie exclusiv președinților.

În cazul în care cele două puteri se suprapun, președinții pot beneficia sau nu de imunitate, în funcție de faptul dacă aplicarea dreptului penal la acele fapte specifice ar constitui o intruziune periculoasă în funcțiile puterii executive.

„Luând în considerare aceste considerente concurente, concluzionăm că principiile separării puterilor explicate în precedentul nostru necesită cel puțin o imunitate prezumtivă împotriva urmăririi penale pentru actele președintelui în perimetrul exterior al responsabilității sale oficiale. O astfel de imunitate este necesară pentru a proteja independența și funcționarea eficientă a puterii executive și pentru a permite președintelui să își îndeplinească atribuțiile constituționale fără precauții nejustificate”, se mai arată în concluzia Curții Supreme.

Judecătoarea Sonia Sotomayor, însoțită de colegii săi liberali, a scris o notă vehementă de dezacord, prezentând hotărârea drept o extindere puternică a puterii prezidențiale - nu doar pentru Trump, ci pentru toți președinții.

Ea a citat faimoasa hotărâre din cel de-al Doilea Război Mondial care a susținut internarea americanilor de origine japoneză în Occident pentru a invoca teama că președinții s-ar putea simți mai liberi să abuzeze de puterea lor.

În etapele anterioare ale cazului Trump, judecătorii instanțelor inferioare au hotărât că dl Trump nu beneficiază de imunitate împotriva urmăririi penale pentru acuzațiile din rechizitoriu, indiferent dacă actele au fost oficiale sau neoficiale.

Curtea Supremă a trimis cauza înapoi judecătorului Tanya S. Chutkan, de la Curtea Federală de District, care va supraveghea orice proces, pentru a efectua această analiză.

Cu toate acestea, majoritatea a declarat că dl Trump este în mod clar imun la urmărire penală pentru presupusele sale interacțiuni cu oficiali ai Departamentului de Justiție în încercarea de a obține ajutorul acestora pentru a anula alegerile din 2020.

Reprezentanta Alexandria Ocasio-Cortez a declarat pe X că instanța a fost „mistuită de o criză de corupție”.

Ea s-a angajat să depună articole de punere sub acuzare împotriva judecătorilor, deși nu a specificat care. Ultima dată când un judecător de la Curtea Supremă a fost pus sub acuzare cu succes a fost în 1804 și ar fi necesar ca ea și colegii ei democrați să obțină un sprijin semnificativ din partea republicanilor, care controlează Camera Reprezentanților, pentru a supune orice punere sub acuzare la vot.