New York Times: Avocaţii preşedintelui Trump l-au sfătuit să refuze interviul privind anchetarea implicării Rusiei în alegerile americane

Avocaţii preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, l-au sfătuit să refuze orice întrevedere cu echipa anchetatorului Robert Mueller în privinţa investigaţiei privind implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale, relatează New York Times.

Avocaţii preşedintelui se tem că Trump, care are un istoric de declaraţii false şi ocazii în care s-a contrazis singur, ar putea fi acuzat de anchetatori de minciună. Poziţia acestora este în contradicţie cu cea a preşedintelui care a declarat public de mai multe ori că este dornic să vorbească cu Mueller ca parte a investigaţiei privind posibililele legături dintre asociaţii săi şi intervenţia Rusiei în alegeri precum şi dacă a obstrucţionat justiţia americană.

Decizia lui Trump de a discuta sau nu cu procurorii, aşteptată în următoarele săptămâni, va reprezenta unul dintre cele mai importante momente ale anchetei. Refuzul preşedintelui va deschide posibilitatea ca Mueller să ceară acestuia să depună mărturie în faţa unui mare juriu, care ar stabili o luptă în instanţă ce ar escalada până la a fi decisă de Curtea Supremă.

Refuzul i-ar putea aduce lui Trump şi consecinţe pe plan politic întrucât vor apărea suspiciuni că Trump are ceva de ascuns iar o luptă în instanţă ar prelungi ancheta specială şi ar pune o pată asupra tuturor Republicanilor.

Chiar şi aşa, New York Times precizează că avocaţi şi apropiaţi ai lui Trump îl sfătuiesc să respingă orice cerere de intervievere şi pun la îndoială fundamentul legal al lui Mueller de a-l putea intervieva pe preşedinte.

Newt Gingrich, fost purtător de cuvânt al Casei Albe şi consilier informal al lui Trump este şi el de aceeaşi părere. „Ideea de a-l pune pe Trump într-o cameră cu cinci sau şase avocaţi ingenioşi, toţi încercând să-l păcălească şi să-l prindă în cursă, ar fi o idee foarte foarte proastă”, a declarat acesta luna trecută la o emisiune de televiziune.

Până acum, majoritatea preşedinţilor americani au fost de acord să vorbească cu procurorii federali în privinţa investigaţiilor care-i vizează pe ei sau apropiaţii lor. Una dintre excepţii a fost Richard Nixon, care a ajuns în cele din urmă în faţa Curţii Supreme, care în 1974 a hotărât că preşedintele, la fel ca orice alt american, nu este mai presus de lege şi trebuie să respecte cererile procurorilor.