Motivele retragerii SUA din rolul de mediator între Ucraina și Rusia: „Americanii nu mai aveau cum să medieze echidistant”

Departamentul de Stat a anunțat că Statele Unite nu se vor mai implica în medierea directă a negocierilor dintre Ucraina și Rusia. Iar un expert consultat de „Adevărul” a explicat și de ce SUA face un pas în spate.

După cum a declarat Tammy Bruce, purtatoarea de cuvânt a Departamentului de Stat,

Statele Unite își vor menține angajamentul de a sprijini eforturile de pace din Ucraina, însă vor face un pas în spate în ceea ce privește medierea directă a negocierilor. Practic, americanii nu vor mai fi mediatori între Ucraina și Rusia. Una dintre motivările deciziei ar fi aceea că și în alte zone ale lumii sunt conflicte ce necesită atenția americanilor.

Expert internațional în probleme de politici de apărare națională, instituționalizarea sectorului de securitate și apărare națională, reforma sectorului de securitate, Hari Bucur Marcu a analizat pentru „Adevărul” motivele retragerii americanilor din rolul de mediator.

„Nivelul inițial de ambiție al SUA a fost să faciliteze aducerea la aceeași masă a negocierilor de încetare a războiului agresorul Rusia și agresatul Ucraina. Se vede treaba că SUA și-au redus nivelul de ambiție la a colecta din partea fiecărei părți beligerante a poziției sale, privind condițiile de încetare a războiului. Așa că rolul de mediator încetează. De altfel, în momentul în care SUA au semnat cu Ucraina acordul de înființare a Fondului de Investiții pentru Reconstrucție nici nu mai aveau cum să medieze echidistant, ci au trecut de partea Ucrainei”, este de părere Hari Bucur Marcu.

Pentru a întări argumentația sa, cunoscutul expert spune că tocmai de aceea și spune secretarul de presă al Departamentului de Stat că problema Ucrainei nu iese de pe agendă, ci că doar rolul de mediator încetează.

„În tot cazul, doar Administrația Trump a reușit să deschidă un dialog cu Kremlin, pe subiectul încetării războiului (doar agresorul poate înceta agresiunea, fie că vrea, fie că e obligat). Or acum și alții pot intră în contact direct cu Kremlin, dacă au propuneri de oprire a războiului, în condițiile în care pacea înseamnă cu totul altceva, ceea ce nu se poate nici măcar discuta serios, pe timpul luptelor active”, adaugă Hari Bucur Marcu.

Între 1990 și 2003, Hari Bucur Marcu a fost printre experții implicați în aspecte esențiale ale reformei Armatei României, cu deosebire în relația cu NATO și a lucrat nemijlocit în structurile Alianței ca șef de secție învățământ și instrucție. Acesta a mai fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate, consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.