INFOGRAFIE Topul miliardelor, dominat de giganţii electronici şi IT

Amazon, Microsoft şi Alphabet sunt într-o cursă strânsă pentru a deveni a doua companie americană listată la bursă cu o evaluare de 1.000 de miliarde de dolari, după ce Apple a reuşit la sfârşitul săptămânii trecute, să treacă de acest prag, scriee Reuters.

 Optimismul de pe Wall Street legat de iPhone-ul lansat de Apple anul trecut, la aniversarea a 10 ani de la primul telefon de acest tip, cuplat cu răscumpărările record de acţiuni, au propulsat acţiunile companiei cu 34% în ultimele 12 luni, iar capitalizarea a depăşit joi 1.000 de miliarde de dolari.

Acţiunile companiei au crescut vineri cu 0,4%, iar valoarea de piaţă a atins 1.005 miliarde de dolari.

Creşterea din ultimile 12 luni a acţiunilor Apple este peste avansul de 14% al indicelui S&P 500, dar cu mult sub cea de 85% consemnată de titlurile Amazon datorită majorării semnificative a veniturilor şi profitului.

Amazon este în prezent a doua mare companie americană listată la bursă, cu o capitalizare de 890 de miliarde de dolari, fiind urmată la mică distanţă de Alphabet şi Microsoft, cu 852 miliarde de dolari, respectiv 824 miliarde de dolari.

Acţiunile grupului Alphabet, proprietarul Google, au avansat cu 31% în ultimele 12 luni, iar în 2018 cu 17%. Împreună cu Facebook, cele mai mari cinci companii americane reprezintă 15% din valoarea indicelui S&P 500.

Care sunt efectele

Performanţa Apple de a atinge valoarea de peste 1.000 de militarde de dolari reflectă ascensiunea megacompaniilor puternice, reprezentând un moment crucial pentru sistemul capitalist, comentează New York Times, avertizând însă că amplificarea profiturilor poate genera dezechilibre sociale.

 „ Impactul acestui fenomen a devenit evident pe piaţa bursieră, unde un grup de companii – în frunte cu Apple, Amazon, Facebook şi Google – au alimentat o piaţă care este de nouă ani în ascensiune, a doua cea mai îndelungată perioadă după cea încheiată în anul 2000. Succesul acestor corporaţii propulsează şi restul economiei, care se apropie de cel mai rapid ritm de creştere din ultimele decenii”, scrie NYT.

“Dar efectele consolidării profiturilor corporative se extind dincolo de pieţele bursiere – şi nu sunt în totalitate benefice. Spre exemplu, unii economişti încep să analizeze dacă ascensiunea aşa-numitor companii superstar contribuie la fragilizarea majorărilor salariale, micşorând categoria de mijloc şi amplificând inegalităţile în Statele Unite. Ampla influenţă socială şi politică exercitată de aceste megacompanii i-a făcut pe unii congremeni să ceară reglementări suplimentare pentru a le ţine sub control”, observă NYT.