Infiltrarea unei „cârtiţe” FBI la o moschee ridică o dilemă la Curtea Supremă a SUA

O plângere depusă de către trei musumani, care acuză poliţia federală americană (FBI) de faptul că i-a spionat din cauza religiei lor, în urma atentatelor de la 1 septembrie 2001, pare să pună Curtea Supremă a Statelor Unite în faţa unei alegeri dificile, relatează AFP.

Cei nouă magistraţi ai Curţii, care s-au arătat receptivi faţă de argumentele reclamanţilor, au părut atenţi să nu pronunţe o hotărâre care să faciliteze divulgarea unor informaţii sensibile pentru securitatea naţională.

„Ceea ce am putea spune sau nu despre secretele de stat va avea ramificaţii dincolo” de acest dosar, a subliniat, în cele două ore de audieri, luni, judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett.

Concret, trei rezidenţi din California dau asigurări că FBI a introdus, în 2006 şi 2007, un informator în moscheea lor cu scopul de a colecta informaţii despre credincioşi.

Acest bărbat, „care avea cazier judiciar, s-a prezentat drept un convertit care voia să-şi afle rădăcinile franco-algeriene”, anunţa înainte de audiere Ahilan Arulanantham, avocatul puternicei Asociaţii de apărarea drepturilor civice ACLU, care-i susţine pe reclamanţi.

FBI i-a „cerut să colecteze cât mai multe informaţii posibil despre membrii acestei comunităţi: numere de telefon, adrese de e-mail şi să înregistreze în secret conversaţii”, a precizat avocatul într-o prezentare de presă a dosarului.

FBI „i-a cerut că incite la violenţă, însă el i-a speriat atât de mult pe oameni prin afirmaţii despre atentate cu bombă, jihad, războaiele din Irak şi din Afganistan, încât l-au denunţat poliţiei”, potrivit lui Ahilan Arulanantham.

În urma acestui incident, el s-a certat cu agenţii şi a decis să-şi facă publice acţiunile ca informator plătit al FBI, potrivit avocatului său.

Imamul şi doi credincioşi au depus atunci plângere împotriva FBI cu privire la aducere atingere libertăţii religioase şi discriminare.

Departamentul Justiţiei le-a răspuns că a lansat acest program de supravegehre din motive obective şi pentru că aceste persoane erau musulmane. Însă s-a adăpostit în spatele secretului de stat şi a refuzat să detalieze aceste motive şi a cerut justiţiei să claseze plângerea.

Un tribunal de primă instanţă a dat dreptate statului, însă o Curte de Apel a hotărât că tribunalul ar fi trebuit să examineze cu uşile închise elementele protejate de secret.

Cea mai înaltă jurisdicţie americană a acceptat, astfel, să intervină pentru a tranţa această problemă sensibilă - poate un tribunal să aibă acces la elemente clasificate pentru a judeca fondul unei plângeri care pune în discuţie legalitatea unui program de supraveghere al statului?

În cadrul audierii, mai mulţi magistraţi au subliniat riscul la adresa securitţii naţionale al unui răspuns pozitiv la această întrebare.

„Gestionarea informaţiilor ultrasecrete în tribunale ar crea o problemă uriaşă de securitate, în contextul în care majoritatea tribunalelor nu sunt echipate să trateze informaţii sensibile”, a subliniat judecătorul conservator Samuel Alito.

„Acesta este genul de informaţii pe care nu vrem să le vedem circulând, nici măcar în Casa Albă”, a adăugat confratele său Brett Kavanaugh.

Însă alţii au părut deranjaţi de ideea de a da un cec în alb statului.

Reclamanţii par „că au făcut obiectul unei supravegheri ilegale”, a apreciat judecătoarea progresistă Sonia Sotomayor, îngrijorată de faptul că ar putea să nu li se facă dreptate.

Judecătorul conservator Neil Gorsuch a apreciat „problematic” faptul că autorităţile folosesc secretul de stat ca „armă ofensivă”, cu scopul de a obţine clasarea unei plângeri.

„Trebuie să existe un mijloc ca tribunalul să vadă aceste informaţii şi să hotărască ce să facă”, a subliniat decanul de vârstă al Curţii Supreme, Stephen Breyer.

Curtea Supremă urmează să pronunţe o hotărâre în acest dosar în iunie 2022.