Decizie importantă a Curţii Supreme a SUA. Cum este afectată competiţia electorală
0Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a decis joi cu o majoritate de 5 la 4 împotriva implicării curţilor federale în disputele care ţin de eforturile politicienilor de a retrasa liniile circumscripţiilor electorale într-o manieră care să le avantajeze propriile partide – o hotărâre cu potenţialul de a influenţa covârşitor procesul electoral american, scrie CNN.
Tipul acesta de eforturi din partea politicienilor americani, oricare ar fi partidul lor de apartenenţă, nu este nici pe departe unul recent. Termenul încetăţenit în Statele Unite este cel de gerrymandering şi este folosit pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea, desemnând în prezent redesenarea circumscripţiilor electorale de către majorităţile din legislativele statelor federale în aşa fel încât partidul din care fac parte să-şi poată maximiza numărul de locuri obţinute, fie în cadrul alegerilor pentru legislativul statal, fie în cadrul alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor.
Având în vedere modul în care procesul electoral este manipulat prin crearea de circumscripţii în care majorităţile partizane sunt construite prin includerea unor zone în care alegătorii votează tradiţional cu unul dintre partide, nu este de mirare că fenomenul de gerrymandering este unul profund contestat în societatea americană.
Decizia luată de Curtea Supremă pare să aibă câteva efecte clare, precum minimizarea influenţei partidelor minoritare în acele state în care atât poziţia de guvernator, cât şi legislativul este controlat de un singur partid şi legislatorii sunt cei care se ocupă de trasarea circumscripţiilor electorale. Mai mult, aşa cum mai mulţi comentatori politici observă, decizia favorizează Partidul Republican, acesta controlând majoritatea legislativelor statelor federale şi deţinând controlul şi asupra funcţiei de guvernator în 22 dintre acestea. Decizia aminteşte şi de importanţa numirilor la Curtea Supremă de către preşedinţii americani, doi dintre judecătorii numiţi de Preşedintele Donald Trump votând pentru această decizie favorabilă conservatorilor americani.
Luată în urma examinării a două cazuri de retrasare a hărţilor electorale din Carolina de Nord şi din Maryland care au fost aduse în faţa Curţii Supreme, decizia majorităţii a fost redactată de Judecătorul Şef John Roberts, acesta motivând-o astfel: ”Partizanatul excesiv în trasarea circumscripţiilor duce la rezultate care pot părea în mod rezonabil nedrept. Dar faptul cu un astfel de gerrymandering este incompatibil cu principiile democratice nu înseamnă că soluţia rezidă la puterea judecătorească federală (...) Judecătorii federali nu au permisiunea de a realoca puterea politică între cele două partide politice majore, neavând nicio autoritatea în acest sens garantată de Constituţie şi niciun standard legal care să le limiteze şi direcţioneze deciziile.”
Eric Holder, fostul Procuror General în timpul mandatelor lui Barack Obama şi una dintre cele mai proeminente voci din societatea americană împotriva practicilor de tipul gerrymandering, a reacţionat în termeni duri la această decizie, declarând că ”istoria nu va fi blândă în modul în care va evalua modalităţile prin care această curte a subminat drepturile de vot şi principiile de bază ale democraţiei în Statele Unite”.
Decizia de joi a Curţii Supreme taie din speranţele mai multor grupuri din societatea americană şi a majorităţi Partidului Democrat pentru noi limite la nivel naţional asupra fenomenului de gerrymandering.