Cum se pregăteşte New York-ul de apocalipsa climatică

Într-un oraş precum New York-ul, nimeni nu îşi imaginează evacuarea cartierelor de pe coastă, cele mai expuse, în faţa creşterii apelor în urma schimbărilor climatice. Municipalitatea a făcut o prioritate din fortificarea celor 850 de kilometri de coastă şi a anunţat o serie de măsuri pentru a se proteja de ape - care ar putea să crească cu 1,80 m până în 2100 - şi de furtunile deja anunţate.

De la uraganul Sandy, pe 29 octombrie 2012, care a lăsat 44 de oameni morţi şi daune în valoare de 19 miliarde de dolari, newyorkezii nu se mai îndoiesc de schimbările climatice. De aceea autorităţile au început pregătirile: pereţi de nisip în Manhattan şi Brooklyn, dune înalte pe plajele cele mai expuse, şantiere vaste în studiu.  Dar lucrările progresează încet şi factura se anunţă astronomică, relatează AFP  

În Rockaways (sud-est) în apropiere de aeroportul J.F. Kennedy, şi în Staten Island (sud), două cartiere lovite cu tărie de Sandy, au fost ridicate 15 kilometri de dune şi milioane de tone de nisip deversate pentru a consolida plajele.

Au fost cheltuite câteva miliarde de dolari pentru protejarea reţelei electrice şi a metroului, esenţiale circulaţiei celor 8,5 milioane de newyorkezi.

Ziduri din containere de nisip special concepute împotriva inundaţiilor au apărut în mai multe cartiere, inclusiv Brooklyn sau Manhattan, în apropiere de Wall Street: o măsură temporară de protecţie, pentru cinci ani, în aşteptarea unor fortificaţii de lungă durată pentru a proteja inima istorică şi financiară a New Yorkului.

Conform proiecţiilor oficiale, 37% din clădirile din Manhattan vor fi expuse unor furtuni până în 2050, iar 20% din străzi ar putea fi inundate zilnic până în 2100.

Cele mai ambiţioase proiecte nu au început: se aşteaptă ca primăria să lanseze în 2020 lucrări de peste trei ani pentru înălţarea marelui parc de-a lungul East River la sud de Manhattan.

Primarul democrat Bill de Blasio a prezentat în martie un plan pentru protejarea zonei sudice a Manhattanului, unde sunt concentrate 10% din locurile de muncă ale oraşului. Dar această lucrare ar dura ani şi ar costa până la 10 miliarde de dolari, finanţarea fiind incertă.

Roland Lewis, preşedintele ONG Waterfront Alliance, care este activ în toate problemele de coastă din New York, deplânge „un vid imens” din partea federală: nu numai că guvernul climato-sceptic al lui Donald Trump nu ajută financiar oraşul, dar „acţionează activ în contra-sens”, spune el, eliminând anumite legi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în SUA.