Culisele cercetărilor unui ONG american care criogenează pacienţi în speranţa readucerii lor la viaţă: „Ai putea fi tot tu, dar ca o clonă a persoanei tale”

Un laborator din SUA oferă servicii de conservare criogenică pentru rudele a 200 de pacienţi, în aşteptarea unei tehnologii a viitorului care i-ar aduce din nou la viaţă, relatează The Sun.

Alcor Life Extension Foundation din statul american Arizona oferă servicii de congelare profundă a întregului corp, contra unei sume de 200.000 de dolari americani, respectiv doar a creierului, contra unei sume de 80.000 de dolari. Pacienţii sunt ţinuţi în vase cilindrice gigantice, corpul sau creierul lor plutind în azot lichid, după ce au fost supuse unui proces de îngheţare lentă până la -130  grade Celsius, imediat după moarte, când inima lor a încetat să mai pompeze sânge.

Fondatorii laboratorului, în 1972, sunt cuplul Linda şi Fred Chamberlain, inginer la NASA, care au decis să continue, în ciuda dificultăţilor, pentru că, „odată ce ai început să faci ceva pentru a salva vieţi umane, nu mai poţi renunţa”, relatează The Sun.

Procedura constă în împachetarea corpului în gheaţă şi injectarea unei soluţii crioprotectoare menite să împiedice formarea de cristale de gheaţă care ar distruge celulele şi fragilele ţesuturi umane.

Un documentar Netflix, „Hope Frozen: A Quest To Live Twice”, a prezentat tragedia unei familii de savanţi thailandezi care a luptat din răsputeri să salveze viaţa fetiţei lor Matheryn, răpusă în 2015 de un cancer cerebral agresiv înainte de a împlini trei ani. 

Tatăl fetiţei, un om de ştiinţă, n-a dorit să se lase bătut şi să cedeze neputinţei după pierderea luptei medicale, astfel că luni de zile a făcut eforturi de a-şi convinge familia să fie de acord cu criogenarea creierului fetiţei.

Doar viaţa dă şansele de a trăi în celedin urmă, spune el despre speranţele ca fiica să fie resuscitată în viitor.

FOTO captură The Sun

„A fost mijlocul prin care să o putem păstra, a trebuit să o păstrez”, spune tatăl în documentarul Netflix despre incapacitatea sa de se resemna la gândul că fiica sa ar muri pentru totdeauna.

„Einz” sau iubire, o fetiţă mult aşteptată de părinţii şi fratele ei, a suferit 10 operaţii, a trecut prin 12 tranşe de chimioterapie şi 20 de serii de radioterapie până a pierdut lupta cu cancerul.

Când a înţeles că nu există nicio şansă de supravieţuire, Sahatorn a început să se intereseze de criogenie şi, ân momentul când Einz a intrat în comă, o echipă a laboratorului din Arizona se afla deja în Thailanda, pregătită. Procedura de conservare care se face în mod ideal în primul minut după oprirea inimii constă în împachetarea în gheaţă, injectarea unei substanţe de subţiere a sângelui şi repornirea circulaţiei care să menţină intacte creierul şi conexiunile neuronale.

„Putem opri procesul morţii? Da. Putem crede că avem puterea de a opri moartea? Asta aş vrea să arăt familiei mele. Luni de zile m-am străduit să-mi conving soţia”, a mărturisit Sahatorn.

Familia extinsă a fost până la urmă de acord însă, dacă nu toţi s-au lăsat convinşi de ştiinţă, au înţeles că părinţii făceau asta dintr-o iubire foarte mare, a povestit mama fetiţei.

Savanţii nu au certitudinea că aceste corpuri criogenate vor putea fi vreodată readuse la viaţă şi că, de fapt, îngheţarea profundă nu le va distruge ireparabil alcătuirea celulară delicată.

„Ai putea fi tot tu, însă fără memoria de odinioară şi fără a avea aceeaşi minte. Ca o clonă a persoanei tale”, spune Dennis Kowalski, de la Institutul de Criogenie din Michigan.