C.I.A.  trebuie să revină la spionajul clasic

Criticile tot mai numeroase asupra felului în care au fost utilizate dronele americane în Afganistan şi Pakistan, operate de C.I.A. şi numărul mare de “victime colaterale”, civili şi chiar militari americani l-au determinat pe preşedintele Obama să  transfere Pentagonului  dreptul de a decide folosirea acestei arme redutabile.

Astfel ar putea lua sfârşit una dintre principalele activităţi desfăşurate de Centrul de Contraterorism al agenţiei care deţinea puteri extraordinare în ce priveşte obiectivele ţintite de drone. 

Această sarcină i-a fost conferită agenţiei după atentatele din 11 septembrie 2001, când tuturor agenţiilor americane li s-a cerut să-şi intensifice eforturile în războiul antiterorist. În aceste condiţii, directorul C.I.A., John O Brennan, şi-a manifestat intenţia de  a reorienta  agenţia către menirea ei clasică- spionajul şi analiza strategică, un lucru destul de dificil după expereinţa celor 10 ani de război în Asia, apreciază observatorii.

De la evenimentele din 11 septembrie 2001, C.I.A. a trecut prin schimbări radicale, iar acum, noile directive ale preşedintelui Obama cu privire la viitoarele războaie secrete duse de americani o vor afecta din nou. Peste jumătate din angajaţii C.I.A., arată „The New York Times”, au fost angajaţi după 2001 şi au fost instruiţi să se ocupe de capturarea şi uciderea unor inamici. De aceea, oficialităţi şi experţi consideră că va trebui să treacă ani ca o agenţie care a devenit un serviciu paramilitar, să revină la vechea „ocupaţie”. 

Potrivit lui Mark Lowenthal, o fostă înaltă  oficialitate în cadrul C.I.A., „din punct de vedere intelectual este foarte greu să treci de la abordarea tactică, activitate dusă de majoritatea agenţilor în ultimii 12 ani, la a avea o viziune strategică”. 

Una dintre marile provocări cu care se va confrunta C.I.A., apreciază oficialităţi americane, va fi să-i „recicleze” pe ofiţerii care au petrecut peste un deceniu pe teren pentru a-i vâna pe terorişti în zonele de război şi să-i retrimită să spioneze în ţări ca Rusia, China şi alte locuri, considerate ţinte dure - medii dificile unde guvernele nu au putut penetra şi mulţi agenţi CIA sunt sub permanentă supraveghere. 

A spiona pe străzile Moscovei este mai puţin periculos din punct de vedere fizic decât să acţionezi în Karachi sau în Saana (Yemen), dar a încerca să recrutezi surse ruseşti şi să reuşeşti să amăgeşti ofiţerii rusi de informaţii necesită o abordare subtilă, ceea ce nu a fost cazul în Irak sau Afganistan. În acest sens, cel mai recent exemplu este arestarea la Moscova a unui agent al C.I.A. care încerca să recruteze un rus . Cel ţintit era, de fapt, un agent al serviciilor ruse de spionaj.

În ultimii ani, în afara campaniei de drone, dirijată de agenţie, C.I.A.  şi-a construit oficii de mari dimensiuni la Kabul şi Bagdad, cu sute de agenţi tineri, mulţi dintre ei fiind în prima lor misiune în străinătate. Felul în care ei operau acolo, petrecând cea mai mare parte a timpului în spatele gardurilor de beton şi călătorind prin oraş în maşini blindate, este antiteza abilităţilor folosite în zone fără război unde spionii trebuie să se piardă în rândul populaţiei autohtone, comentează cotidianul american.

Problema efectuării unor analize strategice este, de asemenea, o provocare la care este greu de răspuns. C.I.A. nu a reuşit să prevadă mişcările populare ale “primăverii arabe”, în pofida miliardelor de dolari care s-au investit în agenţie în ultimul deceniu, apreciază analiştii. Dar cu toţii sunt de acord, inclusiv preşedintele Obama, că rolul C.I.A. în zonele de război se va reduce treptat şi că agenţia va trebui să se reorienteze către alte regiuni ale lumii, renunţând la Orientul Mijlociu şi terorism.