Cercetătorii trag semnale de alarmă după anunţul lui Elon Musk că vrea să înceapă să testeze implanturi cerebrale pe oameni

Cercetătorii în domeniul bioeticii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de implanturile în creier la care lucrează compania Neurolink, după ce Elon Musk a anunţat că angajează un director al studiilor clinice pe oameni. Implanturile de forma unei monede au fost testate pe animale şi sunt destinate persoanelor paralizate complet.

Musk doreşte ca implanturile să permită persoanelor paralizate să controleze computerele şi dispozitivele mobile cu ajutorul minţii. Fondatorul Neuralink a prezentat şi o viziune mai radicală, şi anume o atingere a stării de „simbioză” cu inteligenţa artificială astfel încât să se evite ca omenirea „să fie lăsată în urmă” de maşini.

Experţii în etică medicală şi-au exprimat mai multe temeri, începând cu problemele ce ar putea apărea în cursul studiilor clinice.

„Sunt produse extrem de nişate”,spune L. Syd Johnson, de la centrul de bioetică al SUNY Upstate Medical University, precizând că, dacă ar fi concepute în mod real pentru persoane paralizate, ar fi o piaţă mică şi deosebit de scumpă.

Dacă Neuralink ar avea ca „obiectiv suprem” folosirea datelor extrase din creier pentru crearea altor dispozitive sau în alte scopuri, de pildă conducerea unor maşini Tesla, atunci ar exista o piaţă mare, însă cu riscul exploatării comerciale a persoanelor vulnerabile ce ar fi expuse unor experimente riscante.

Cercetători şi universitari intervievaţi de Daily Beast au tras semnale de alarmă asupra unor teste care nu ar fi efectuate suficient de responsabil pentru a genera noi terapii. Totodată, ei au expus o serie de impasuri morale pe care echipa lui Musk ar trebui să le aibă în vedere înainte de testare.

Un participant s-ar putea răzgîndi sau ar putea dezvolta complicaţii, de pildă.

„Am observat că, în acest domeniu, suntem foarte eficienţi în a le implanta. Dar, dacă ceva merge rău, nu avem tehnologia de a le explanta”, eventual fără a provoca daune creierului, spune Laura Cabrera, cercetător în neuroetică la Penn State.

Un alt aspect ar fi „rigoarea examinării” din partea consiliului ce urmează să supravegheze studiile clinice, pentru că, de  obicei, tendinţa este de a intra în conflicte de interese, observă Karola Kreitmair,profesor asistent de bioetică la University of Wisconsin-Madison.

Alte potenţiale probleme semnalate de universitari sunt legate de ce se întâmplă cu datele din creierul pacientului dacă compania dă faliment sau e vândută sau cu pacienţii, dacă testele eşuează.

Apoi, sunt utilizările tehnologiei şi în alte scopuri, care generează alte probleme etice.

„Tehnologia are potenţialul de a schimba total viaţa persoanelor paralizate”, iar dacă implanturile sunt reuşite, „se va forma un apetit pentru utilizarea în scop de consum” cum ar fi operarea unui vehicul autonom sau citirea unui mail cu ajutorul minţii, arată Kreitmair.

S-ar naşte o competiţie pentru accesul la tehnologie şi o „piaţă de turism medical”, preconizează James Giordano de la Georgetown University.

Alţi experţi au remarcat pericolele implanturilor piratate sau virusării computerelor care ar putea lăsa pacienţii instabili – sau mai rău.

„Creierul nostru este ultimul nostru bastion al libertăţii, refugiul ultim pentru intimitate”, a spus dr. Nita Farahany, cercetător în tehnologiile emergente la Duke University School of Law, care, la fel ca unii dintre colegii săi, a găsit elemente ale progresului Neuralink ca fiind „palpitante”.

Aplicaţiile comerciale mai îndepărtate ale tehnologiei sale, totuşi, prezintă „risc de utilizare abuzivă de către corporaţii, guverne, de către aşa-zişii actori răi”, a adăugat Farahany, precizând că lumea ar trebui să intre în stare de alertă şi înceapă să dezvolte „concepte solide precum libertatea cognitivă”.

„Aceste companii şi proprietari de companii sunt un fel de [showmeni]”, a spus dr. Cabrera, de la Penn State. „Vor veni cu aceste afirmaţii hiperbolice şi cred că este ceva periculos, pentru că uneori oamenii vor crede în ele orbeşte.”