Cercetătorii au descoperit-o pe ultima supravieţuitoare a comerţului cu sclavi din SUA

O femeie care a locuit pănă la moartea ei în 1937 pe plantaţia foştilor stăpâni din Alabama ar fi ultima supravieţuitoare a comerţului cu sclavi transatlantic din Statele Unite, susţine o cercetătoare de la Universitatea Newcastle, Marea Britanie. Femeia îl surclasează cu 2 ani pe Cujdo Lewis, cel considerat până acum ultimul african care a supravieţuit sclaviei.

Hannah Durkin a scos la iveală mărturiile unei femei pe numele său african Redoshi după ce a coroborat informaţii din mai multe surse, relatează New York Times.

Reconstituirea arată viaţa remarcabilă a unei femei care la 12 ani a fost supusă  infamei Treceri Mijlocii (etapă a comerţului cu sclavi), a fost vândută ca mireasă-copil, a supravieţuit Războiului Civil şi Marii Recesiuni, iar după eliberare a dus o viaţă simplă pe plantaţia foştilor stăpâni, rămânând alături de aceştia până la moartea lor.

Redoshi  a fost răpită dintr-un sat din vestul Africii, fiind adusă în 1860 în Statele Unite la bordul vasului Clotilda –din câte se ştie, ultimul vas care a ajuns în State după peste 240 de ani de sclavie.

Cea care a descoperit-o pe Redoshi, devenită Sally Smith în sclavie, a fost scriitoarea Zora Neale Hurston (1891-1960)  - numele său e asociat cu Harlem Renaissance, înflorirea culturii afro-americane –  care făcea cercetări în sudul Statelor Unite pentru scrierile sale literare.

Durkin a recompus viaţa lui Redoshi din relatările lui Hurston în scrierile sale nepublicate, un interviu pe care fosta sclavă l-a acordat The Montgomery Advertiser şi o carte de memorii (“Bridge Across Jordan”) a unei activiste pentru drepturi civile, Amelia Boynton Robinson.

De asemenea, Redoshi a fost protagonista unui film educaţional din 1938  al Departamentului pentru Agricultură, “The Negro Farmer: Extension Work for Better Farming and Better Living,” ea fiind probabil singura femeie supravieţuitoare de pe Clotilda din film.

Filmul e făcut cu scopul de a evidenţia problemele cu care se confruntă cei ieşiţi din sclavie în încercarea lor de a deveni fermieri. Redoshi, o femeie bătrână, e filmată pe pridvorul căsuţei sale din scânduri situată pe o plantaţie din Alabama. E surprinsă stând pe un scaun, acoperită de o pătură vorbind cu cineva. Chipul ars de soare, cu pomeţi înalţi, emană vitalitate.

Cercetătoarea spune că e probabil unica filmare a unei supravieţuitoare a sclaviei din Statele Unite. Ea relatează că a aflat despre Redoshi în timp ce studia cartea lui Hurston, “Barracoon: The Story of the Last ‘Black Cargo,’” (Povestea ultimului transport al negrilor) , în mare parte o serie de interviuri cu Cudjo Lewis.

FOTO FOX NEWS

Barracoon spune viaţa lui Kossola sau Cudjo Lewis care a fost răpit când era adolescent şi îmbarcat pe Clotida alături de alţi peste o sută de africani într-un transport ilegal spre Statele Unite (importul de sclavi era interzis din 1808). El a murit în 1935, fiind considerat până săptămâna trecută ultimul supravieţuitor al sclaviei. 

Durkin a găsit menţiunea unei femei Sally Smith într-un apendice al unui manuscris publicat postum de aceeaşi autoare:”“Every Tongue Got to Confess.” (Fiecare voce trebuie să depună mărturie).

Redoshi descrie o viaţă „liniştită” într-un sat din vestul Africii înainte ca tatăl său să fie ucis, iar ea să fie răpită de nişte bărbaţi. În interviul acordat în 1932 pentru The Montgomery Advertiser ea spune că locuia într-o zonă din Beninul actual, fiind probabil o băştinaşă Yoruba.

Odată ajunsă în Statele Unite, a fost vândută unui bărbat din Alabama pe nume Washington Smith,  care a dat-o de soţie unui sclav şi i-a pus numele Sally Smith. Soţul ei era un bărbat din alt trib care avea familie în Africa, povesteşte femeia. „Nu înţelegem nimic din ce îmi spune şi nici el nu mă putea înţelege pe mine. Ne-au expus împreună  şi ne-au vândut ca soţ şi soţie.” A ajuns pe o plantaţie din Bogue Chitto, iar la cinci ani de la sosirea în Statele Unite a devenit o femeie liberă prin ratificarea celui de-al 13-lea Amendament.

După eliberare, a rămas pe plantaţia foştilor stăpâni, fapt deloc neobişnuit pentru sclavii eliberaţi. „Am rămas pe pământul lui Smith unde ştiam că oamenii ne tratează bine”, spunea în interviul din 1932. După moartea lui Washington Smith  a rămas împreună cu soţul său alături de soţia fostului stăpân: „Ţineam la ea şi nu voiam să plecăm.”

Cercetătoarea a putut deduce din cartea de memorii a lui Boynton Robinson, care a murit în 2015, că, în ciuda faptului că şi-a petrecut viaţa pe plantaţie, ea a avut pământul ei în Bogue Chitto, unde africanii deţineau 6000 de hectare, pământ moştenit de la foştii sclavi.

Anul trecut, un reporter a crezut că a descoperit epava Clotidei în Mobile-Tensaw Delta, dar s-a dovedit că nu era adevărat, nava fiind arsă pentru a acoperi urmele comerţului ilegal, potrivit Wahington Post.