Biden, nevoit să-şi apere cuceririle în faţa lui Putin. Actualul preşedinte al SUA a jucat un rol cheie în expansiunea NATO spre est în anii '90
0De la prăbuşirea URSS şi sfârşitul Războiului Rece, multe foste state din lagărul socialist au aderat la NATO, inclusiv Ungaria, Polonia, Cehia şi România. Biden, atât în calitate de senator, cât şi de vicepreşedinte, a susţinut în mod repetat acest proces, scrie Business Insider.
„Acesta este începutul a încă 50 de ani de pace”, declara senatorul democrat de Delaware , Joe Biden, în 1998, când Senatul a votat în favoarea extinderii NATO pentru a include Polonia, Ungaria şi Republica Cehă.
Biden, membru al Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului SUA în acele zile, sublinia că adăugarea foştilor inamici din timpul Războiului Rece la alianţa militară occidentală echivalează cu „îndreptarea unei nedreptăţi istorice impuse polonezilor, cehilor şi maghiarilor de către Iosif Stalin”.
În relatarea sa privind votul din Senat , „Washington Post“ l-a descris pe Biden drept „un jucător cheie în efortul de ratificare”. În calitate de preşedinte al Comisiei de Relaţii Externe a Senatului , în martie 2008, Biden şi-a exprimat mândria „că a contribuit la efortul de extindere a NATO”, adăugând că rămâne la „convingere că ar trebui să extindem oferta de Aderarea la NATO către orice ţară care aplică şi îndeplineşte criteriile.” La acea vreme, Biden îşi exprima sprijinul pentru extinderea prezenţei NATO în Balcani prin adăugarea Albaniei, Croaţiei şi Macedonia ca membri. El a susţinut, de asemenea, punerea Ucrainei şi Georgiei pe lista de aderare la NATO. Trupele ruse, din ordinele lui Putin, au invadat Georgia doar câteva luni mai târziu, în august 2008. În calitate de vicepreşedinte, în 2009, Biden a spus că SUA sprijină demersul Ucrainei de a adera la NATO – indiferent de obiecţiile Rusiei.
Acum, în 2022, iar preşedintele rus Vladimir Putin ameninţă că va arunca Europa într-un nou război tocmai pentru problema pe care Biden a susţinut cândva că ar favoriza decenii de pace. Când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, unele ţări din Pactul de la Varşovia pe care le dominase au făcut tot ce au putut pentru a adera la NATO - mişcări pe care liderii ruşi le-au văzut ca slăbindu-le influenţa şi capacitatea de a se apăra împotriva invaziilor europene precum cele din timpul lui Napoleon şi Hitler.
Cu peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, Putin cere acum ca fostei republici sovietice să-i fie pentru totdeauna blocată aderarea la NATO. Deşi Kremlinul susţine că nu are de gând să invadeze Ucraina, administraţia Biden a avertizat că o incursiune militară rusă în fosta republică sovietică ar putea fi iminentă.
Putin are o istorie de agresiune faţă de Ucraina. Rusia a invadat Ucraina în 2014 – anexând Crimeea şi sprijină rebelii separatişti pro-ruşi într-un război împotriva forţelor ucrainene în regiunea estică Donbass.
Rămăşiţele Războiului Rece
Este o criză geopolitică a ostaticilor – şi niciuna dintre părţi nu dă înapoi. SUA şi aliaţii săi au precizat că politica NATO a uşilor deschise este nenegociabilă, în timp ce Rusia refuză apelurile de a retrage trupele de la graniţa cu Ucraina.
„Criza actuală dintre Rusia şi Ucraina este o temă veche de 30 de ani. Este vorba mult mai mult decât despre Ucraina şi posibila sa aderare la NATO. Este vorba despre viitorul ordinii europene creată după prăbuşirea Uniunii Sovietice“, spune Angela Stent, membru al Brookings Institution şi fost ofiţer de informaţii al SUA. „În anii 1990, SUA şi aliaţii săi au conceput o arhitectură de securitate euro-atlantică în care Rusia nu avea niciun angajament sau miză clară, iar de când preşedintele rus Vladimir Putin a venit la putere, Rusia a contestat acest sistem”, a adăugat Stent.
Putin rescrie istoria
Putin a declarat marţi că NATO a „escrocat” Rusia, susţinând că Moscova „a primit promisiuni că Alianţa nu-şi va muta infrastructura în Est, nici măcar un centimetru”. Preşedintele rus a acuzat în repetate rânduri NATO că a încălcat un astfel de angajament, dar experţii spun că Putin denaturează istoria pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei.
„Putin susţine că NATO a profitat de slăbiciunea Rusiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice pentru a se extinde la est, încălcând presupusele promisiuni făcute Moscovei de către liderii occidentali. Dar nu au fost făcute astfel de promisiuni”, susţine Steven Pifer, ambasador al SUA în Ucraina din 1998 până în 2000.
Deşi este adevărat că SUA, în 1990, au susţinut ideea opririi expansiunii NATO către Est în timpul discuţiilor cu Uniunea Sovietică privind reunificarea Germaniei, nu a existat niciodată un acord oficial în acest sens.
Acum, cu un Putin nervos faţă de extinderea NATO şi cu SUA dornice să prevină un nou conflict în Europa, Biden, în calitate de preşedinte, a adoptat un ton mai precaut cu privire la subiectul primirii Ucraieni în NATO decât a făcut-o în calitate de senator sau vicepreşedinte. Deşi Biden a subliniat că SUA sprijină ferm politica NATO a uşilor deschise, el umblă în vârful picioarelor în jurul chestiunii acceptării Ucrainei în Alianţă.
Având în vedere că Ucraina nu este membră NATO, Biden a exclus trimiterea de trupe dacă Rusia invadează. Dar şeful de la casa Albă a anunţat că trimite mii de soldaţi în Polonia şi România, ambele membre NATO, în zilele următoare. Tensiunile dintre Moscova şi Occident nu au fost atât de mari de la Războiul Rece şi rămâne o întrebare cu privire la ce se va întâmpla în continuare.